În Ungaria, afectată de cea mai mare catastrofă ecologică din istoria ei, autorităţile au declarat stare de urgenţă şi continuă eforturile de îndiguire a mareii de nămol roşu toxic, provocată de un accident industrial în vestul ţării, soldat cu patru victime.
Scene de dezolare şi disperare, maşini aruncate unele peste altele, vegetaţie distrusă, străzi pustii în localităţile cu case „pictate” în roşu, poduri dispărute, stau mărturie deversării mareii de nămol roşu, după accidentul de luni de la uzina de bauxită-aluminiu din oraşul Ajka, aflat la 160 km vest de Budapesta. Practic, mareea roşie a măturat totul în cale, maşini, utilaje, vaci, câini, pisici. Oamenii au fost evacuaţi, iar autorităţile au anunţat că ar putea dura luni de zile până ce va putea fi reluată viaţa normală, din cauza contaminării vegetaţiei. Un rezervor de deşeuri toxice s-a rupt şi a deversat circa 1,1 milioane metri cubi de nămol roşu toxic şi coroziv, amestecându-se cu apele provenite din ploile abundente din ultimele zile, devastând şapte localităţi din acest triunghi industrializat din vestul Ungariei. Dincolo de dimensiunea umană – patru morţi, trei dispăruţi şi 123 de răniţi, locuitori arşi prin îmbrăcăminte de acidul din nămolul toxic – experţii estimează că această catastrofă ecologică ameninţă flora şi fauna din arealul Dunării.
Echipele de intervenţii de urgenţă, cu măşti pe faţă şi echipament de protecţie chimică, au vărsat 1.000 t de produse alcaline în râul Marcal, în tentativa de a neutraliza aciditatea nămolului şi a împiedica substanţele chimice să curgă spre râul Raba şi Dunăre. Pompieri şi soldaţi purtând măşti, cizme de cauciuc şi alte echipamente de protecţie, ajutaţi de buldozere, lucrează în zona sinistrată, acoperită de mâlul coroziv, încercând să degajeze solul de nămolul toxic. Au început şi lucrări de reconstrucţie pentru a permite revenirea locuitorilor dar, aşa cum declara un voluntar, „este încă haos, nimeni nu ştie ce să facă”. Industrii cu grad mare de risc ecologic, cum este uzina de alumină de la Ajka, continuă să producă deşeuri în apropierea afluenţilor Dunării, constituind o ameninţare pentru calea navigabilă. Premierul ungar, Victor Orban, a recunoscut că autorităţile sunt depăşite de catastrofă, dar a declarat presei că rezervoarele uzinei de alumină au fost inspectate înaintea accidentului şi nu au fost descoperire nereguli. Şi totuşi,directorul Greenpeace-Ungaria, Zsolt Szegfalvi, a semnalat că, pe imaginile luate prin satelit, era vizibilă o fisură pe dig cu o zi înaintea accidentului. El a denunţat conduita cinică a conducerii uzinei de alumină de la Ajka, responsabilitatea lor fiind clară, întrucât depozitau prea multe reziduuri în rezervorul care s-a fisurat.
Proprietarii au legături politice cu fostul premier
Accidentul s-a produs la uzina Ajkai Timfoldgyar Zrt, proprietate a MAL Zrt (Magyar Aluminium Grroup.Co), iar guvernul a decis suspendarea tuturor operaţiunilor în urma poluării masive, pe care locuitorii o descriu ca un „minitsunami”. Poluatorul a emis un comunicat susţinând că nu ar fi putut face nimic pentru a preveni calamitatea, negând ideea că ar fi trebuit să ia mai multe măsuri de precauţie pentru a consolida rezervorul, o structură enormă. Dar, investitorii care au preluat întreprinderi de stat care produc aluminiu nu au acordat atenţie protecţiei mediului.
La mijlocul deceniului 90, MAL era considerată o mare companie apoi a urmat privatizarea, investitorii fiind în relaţii cu ex-premierul Gyurcsany Ferenc, care a şi fost partener în firmă.
Liderul executiv al companiei care deţine şi uzina Ajkai implicată în actualul accident care a generat catastrofa ecologică, este Zoltan Bakonyi, care reprezintă familiile lui Arpad Bakonyi, dar adevăraţii patroni sunt Petrusz Lajos Tolnay şi Bela, ambii membri în consiliul de administraţie, Tolnay fiind şi preşedinte al consiliului. Cotidianul Magyar Hirlap a acuzat faptul că Tolnay a fost partener cu fostul premier Gyurcsany Ferenc şi în compania de bauxită Bakonyi Bauxitbanya ltd. din Ungaria. Ziarul sugerează că, în această calitate, Tolnay a beneficiat de un tratament preferenţial şi de îngăduinţa fostului guvern socialist.
Industrii cu grad mare de risc ecologic, cum este uzina de alumină de la Ajka continuă să producă deşeuri în apropierea afluenţilor Dunării.
