După 11 luni de proceduri juridice, un tribunal londonez a decis că australianul Julian Assange, fondatorul siteului WikiLeaks, poate fi extrădat în Suedia, unde este suspectat de viol şi agresiune sexuală.
În 2010, Assange a fost audiat de procurorii suedezi, însă a părăsit ţara, fugind în Marea Britanie, înainte ca interogarea sa să fi fost încheiată. Suedia a emis un mandat european de arestare, iar în decembrie 2010 australianul a fost deţinut de poliţia londoneză. De atunci, el se află sub arest la domiciliu în conacul unui prieten din apropierea capitalei Marii Britanii.
Avocaţii lui Assange au contestat în februarie decizia de extrădare a unei instanţe inferioare, argumentând că, după judecarea cazului său şi absolvirea unei posibile pedepse în Suedia, autorităţile de la Stockholm l-ar putea extrăda, la rândul lor, în Statele Unite – unde Assange ar putea fi acuzat de înaltă trădare pentru publicarea documentelor secrete ale guvernului american pe site-ul său. Conform avocaţilor australianului, în SUA acesta ar putea fi condamnat la moarte sau la o detenţie pe termen lung în închisoarea din Guantamo Bay.
Deşi Assange a anunţat că va contesta decizia tribunalului la Curtea Supremă Britanică, aceasta poate respinge apelul, în cazul în care acesta nu este considerat „de importanţă generală”, conform cotidianului american The Washington Post.
În Suedia, două femei l-au acuzat pe Assange că le-a obligat să întreţină relaţii sexuale fără să folosească un prezervativ, actul sexual transformându-se astfel dintr-unul consimţit într-unul silit. Assange a negat acuzaţiile aduse, declarând unor prieteni citaţi de cotidianul New York Times că Suedia ar fi condusă de persoane care fac parte dintr-o cabală îndreptată împotriva sa. Assange a criticat, de asemenea, legislaţia suedeză, numind statul scandinav „o Arabie Saudită a feminismului” şi comparându-se cu luptătorul american pentru drepturile minorităţilor de culoare Martin Luther King Jr.
Luna trecută, Assange a anunţat că WikiLeaks îşi va suspenda temporar activităţile datorită unor dificultăţi financiare; acestea au apărut după ce VISA, Mastercard şi alte companii au refuzat, la presiunile Statelor Unite, să proceseze donaţiile către site.
