Primarul Capitalei, Adriean Videanu, a semnat ieri un contract cu BERD prin care municipalitatea va primi un credit in valoare de 10 milioane de euro pentru finalizarea lucrarilor la statia de epurare a apelor uzate de la Glina.
Banii de la BERD se adauga sumelor primite de municipalitate prin programul ISPA – 70,3 milioane de euro, Banca Europeana de Investitii – 25 de milioane de euro si bugetul de stat si cel local – 2,9 milioane de euro. Suma de 108,3 milioane de euro va fi utilizata la finantarea fazei I a proiectului, care a fost programata sa se finalizeze in 2010. Investitia totala pentru darea in exploatare a statiei de epurare a apelor uzate se ridica la 253,3 milioane de euro si reprezinta cel mai mare proiect ISPA din sud-estul Europei.
Statia de epurare este necesara pentru ca deversarea directa in Dambovita a apelor uzate din Capitala reprezinta principala problema de mediu a tarii, consemnata ca atare si in capitolul de negociere nr. 22 pentru aderarea la UE. Punerea in functiune a statiei va ajuta la reducerea poluarii pe raurile Arges si Dambovita. Lucrarile vor incepe in luna septembrie a acestui an.
Pana in prezent s-au desfasurat licitatiile de precalificare pentru firmele care se vor ocupa de realizarea proiectului si urmeaza licitatiile finale.
Lucrarile, abandonate dupa Revolutie
Constructia statiei de la Glina a inceput inainte de 1989, dar lucrarile au fost abandonate dupa Revolutie, asa cum s-a intamplat in cazul mai multor investitii. Proiectul de constructie a fost realizat in anii 1970-1980, iar lucrarile au inceput in 1985, dar au fost abandonate patru ani mai tarziu din lipsa de fonduri. La mijlocul anilor '90, s-a pus in functiune singura linie de epurare, realizata in proportie de 90%. Din cauza unei defectiuni tehnice, linia a fost oprita la scurt timp. Statia a fost proiectata sa epureze apele uzate ale intregului oras, fiind una dintre cele mai mari instalatii din Europa.
Conform proiectului, ar fi trebuit sa se construiasca trei linii de tratare a apei si o linie de tratare a namolului, care urmau sa ocupe o suprafata de 72 hectare.
Proiectul a fost apoi modificat la doua linii de apa care erau capacitate pentru un debit orar maxim de 15 metri cubi pe secunda in sezonul uscat si 30 de metri cubi pe secunda in perioadele ploioase.
Bucurestiul este singura capitala europeana fara o statie functionala de tratare a apelor uzate.
Poluarea generata de aceasta deversare este atat de intensa incat afecteaza ecosistemul Deltei Dunarii si chiar Marea Neagra.
