Execuţia politică a lui Adrian Severin, programată pentru luna mai

Europarlamentarului român Adrian Severin i s-ar putea ridica imunitatea specifică funcţiei la prima şedinţă plenară a Parlamentului European disponibilă, lucru care ar urma să se întâmple cel mai devreme în luna mai.

Miercuri, vicepreşedintele PE, Gianni Pittella, a anunţat în plen că Parlamentul a primit din partea Ministerului român al Justiţiei cererea de ridicare a imunităţii, transmisă de MJ după ce Direcţia Naţională Anticorupţie din România s-a sesizat în legătură cu posibilele fapte de corupţie săvârşite de europarlamentarul Adrian Severin.

Rămas neafiliat după excluderea din grupul europenilor social-democraţi şi forţat să demisioneze din PSD, Severin depinde, într-o primă instanţă, de Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) din PE. JURI va numi un raportor pentru acest caz, care va fi discutat „cu uşile închise”, după cum menţionează euractiv.ro. Adrian Severin va avea ocazia să ofere explicaţii, iar comisia va putea să ceară informaţii suplimentare şi autorităţilor române, care îl acuză pe europarlamentar de luare de mită şi trafic de influenţă.

În pasul următor, JURI va recomanda adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunităţii. Raportul comisiei va fi înscris din oficiu la primul punct pe ordinea de zi a primei şedinţe plenare.

Decizia finală va aparţine eurodeputaţilor, care pot vota pro sau contra ridicării imunităţii pentru Adrian Severin.

„Nimeni nu mai vorbeşte cu Severin”

Iar semnele nu sunt bune pentru fostul social-democrat. Acesta nu se bucură de susţinerea colegilor săi din PE, care l-au huiduit la prima şedinţă de după izbucnirea scandalului supranumit „şpaga pentru europarlamentari”. Nici măcar europarlamentarii români nu sunt de partea sa. Astfel, şeful delegaţiei PSD din PE, Cătălin Ivan, a anunţat deja că eurodeputaţii pe care îi reprezintă vor vota pentru ridicarea imunităţii lui Severin. „Nimeni nu mai vorbeşte cu el, toţi îl ignoră”, remarca săptămâna trecută, sub protecţia anonimatului, un alt europarlamentar român. De altfel, Adrian Severin a fost „retrogradat” în sala de plen a Parlamentului European până la locul 778 şi plasat între alţi doi paria din PE, Corneliu Vadim Tudor şi George Becali.

Ridicarea imunităţii, o raritate

Totuşi, Parlamentul European are o istorie de protajare a membrilor săi. Unul dintre principiile de bază ale PE în astfel de cazuri este că imunitatea europarlamentarilor nu se ridică dacă acuzaţiile se referă la activităţile lor politice şi vizează afirmaţii controversate.

Între 1979 şi 2004, PE a primit din partea autorităţilor naţionale din mai multe ţări membre nu mai puţin de 114 cereri de ridicare a imunităţii pentru diverşi europarlamentari. Dintre acestea, doar 24 au fost aprobate, după cum este consemnat în cartea „Parlamentul European” (Richard Corbett, Francis Jacobs, Michael Shackleton – Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 2007).

Şi aici indiciile sunt împotriva lui Adrian Severin: PE şi-a „luat mâna” de pe europarlamentarii urmăriţi pentru corupţie sau activităţi criminale grave, precum deturnare de fonduri sau fraudă.

Cazurile Le Pen şi Brok

Un caz celebru de europarlamentar rămas fără imunitate este cel al extremistului francez Jean Marie Le Pen, taxat în anul 1989 de colegii din PE pentru remarcile sale controversate.

Totuşi, în martie 2011, europarlamentarul german Elmar Brok a fost protejat în faţa anchetei autorităţilor germane. Acestea susţin în cererea de ridicare a imunităţii că Brok nu a inclus în declaraţia sa de impozite pe anul 2005 suma de 5.000 euro pe care o primise pentru un discurs ţinut la un forum european. PE a considerat însă că procesul a fost deschis cu unicul scop de a afecta reputaţia deputatului în cauză.

Ce este imunitatea

Imunitatea europarlamentarilor prevede ca aceştia să se bucure de aceeaşi protecţie ca şi parlamentarii naţionali. Aflaţi pe teritoriul altui stat membru al Uniunii, ei au imunitate faţă de eventuale măsuri de detenţie. Acest drept este ridicat însă atunci când un membru este surprins comiţând fapte penale.

Problemele lui Adrian Severin au început când jurnaliştii ziarului britanic „Sunday Times” au descoperit că acesta, alături de alţi trei eurodeputaţi, erau dispuşi „să-şi vândă serviciile” contra unor sume de bani unor pretinşi lobbyişti. Doi europarlamentari prinşi, conservatorul austriac Ernst Strasser şi fostul ministru sloven de Externe, Zoran Thaler, au demisionat deja din PE. Al patrulea, spaniolul Pablo Zalba Bidegain, este supus, alături de Severin, Strasser şi Thaler, unei anchete administrative deschise de Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF), autorizat în acest sens de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.