S-a speculat mult pe marginea negocierilor de luni seara din cadrul Comisiei Europene, prelungite pana noaptea tarziu si reluate a doua zi la pranz, pe marginea rapoartelor de aderare. Presedintele Comisiei, Jose Manuel Durao Barroso, un sustinator puternic al extinderii, a insistat ca decizia finala sa fie unanima pentru a nu fi slabite nici pozitia Comisiei, nici cea a celor doua candidate.
Adversarii
Dar cine au fost adversarii fixarii datei de 1 ianuarie 2007? Consultand mai multe surse europene se contureaza cel putin doi responsabili. Guvernul olandez si o parte a parlamentarilor Partidului Popular European in frunte cu presedintele importantei Comisii de Politica Externa, germanul Elmar Brok. Ca Olanda, tara protestanta si toleranta, de altfel este zilele acestea mai catolica decat Papa era un lucru cunoscut. Dupa ce au constatat pe pielea lor (mai exact pe cea a lui Theo van Gogh) ca modelul lor de integrare a imigrantilor este un mare esec si au respins Constitutia europeana, acum se plang ca aderarea statelor din Est va transforma Tarile de Jos intr-un membru de rangul al doilea al Uniunii Europene. Avem o noutate: Olanda este deja un membru de rangul al doilea al UE.
Al doilea adversar este insa unul mult mai serios, din cel putin doua motive. Mai intai, pentru ca structura pe care o conduce, Comisia de Politica Externa, este cea mai importanta si mai influenta din Parlamentul European, alaturi de aceea pentru buget. Cuvantul lui Brok cantareste, asadar, foarte greu la Bruxelles. Brok a declarat ca se indoieste ca Romania si Bulgaria sunt capabile sa indeplineasca criteriile de aderare pana la 1 ianuarie 2007. „Trebuie sa constatam ca Romania a intreprins foarte multi pasi importanti in ultima perioada, totusi este insuficient si de aceea este necesar ca pana in octombrie sa fie realizat un program de urgenta pentru a putea fi identificate si rezolvate toate domeniile cu probleme”. In opinia lui Brok, principalele probleme ale Romaniei si Bulgariei sunt coruptia, criminalitatea organizata, circulatia libera a marfurilor, agricultura si incapacitatea de a absorbi fondurile europene.
In al doilea rand, Elmar Brok este membru al partidului crestin-democrat german si al Partidului Popular European, cel mai puternic grup politic din Parlamentul European. Adversitatea sa fata de admiterea Romaniei la 1 ianuarie 2007 este impartasita de mai multi membri ai PPE, in special germani care au facut presiuni pentru a nu fi luata o decizie. Seful grupului PPE, Hans-Gert Poettering, a invocat, previzibil, faptul ca Uniunea Europeana este o „uniune de valori” si ca cea mai importanta dintre acestea este statul de drept. De aceea, schimbarile din domeniul Justitiei din cele doua tari trebuie sa fie nu numai formale, legislative, ci si calitative. Or, a sugerat el, fara insa sa o declare raspicat, schimbarile calitative cer timp…
Ar fi putut fi mai rau?
Toate sugestiile de la Strasbourg spun ca da. Nimeni nu a confirmat ca luni si marti, in cadrul negocierilor, au fost voci care sa fi cerut in mod explicit amanarea pentru 2008, dar mai multe insinuari din conversatiile cu oficiali europeni si romani sugereaza ca da. Semn ca „oboseala de extindere” pe care toata presa occidentala o constata la liderii europeni este una serioasa. Bunaoara, liderul grupului liberal, Graham Watson, i-a multumit public in declaratia sa lui Poettering ca a temperat atitudinea unor colegi ai sai populari si a sustinut ferm data de 1 ianuarie 2007. Opozitia popularilor fata de aderarea Romaniei este oarecum inexplicabila in conditiile in care Guvernul de la Bucuresti are o importanta componenta ce se reclama de la docrina crestin-democrata.
Liberalii, articulati si clari
De departe cea mai limpede si mai articulata pozitie au avut-o reprezentantii grupului Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa. Liderul grupului ALDE, Graham Watson, a insistat ca Romania si Bulgaria ar fi trebuit sa primeasca inca de pe acum unda verde si ca deja se comite o nedreptate prin faptul ca Romania si Bulgaria sunt tratate mult mai sever decat precedentele 10 candidate care au aderat in 2004. Watson a avertizat ca Romania si Bulgaria nu trebuie lasate de europeni sa mearga singure pe drumul revenirii de la comunism la o societate europeana. „Caderea Zidului Berlinului a fost cea mai simpla parte”, a spus el, subliniind responsabilitatea morala a Europei fata de cele doua tari.
La randul ei, Emma Nicholson, a pledat cu caldura pentru aderarea Romaniei. A demontat cu succes scandalul care se pregatea in legatura cu copiii institutionalizati si a amintit ca sunt deja membre ale UE care au probleme similare, daca nu mai grave decat Romania. In final ea a anuntat ca isi va lua bilet pentru Bucuresti pentru 31 ianuarie 2006, pentru a fi alaturi de romani in Ziua Z a aderarii.
