30.8 C
București
joi, 30 iunie 2022
AcasăSpecialErdogan, acuzat de jocuri politice duble

Erdogan, acuzat de jocuri politice duble

După atentatele sinucigaşe din Ankara, soldate cu 97 de morţi şi peste 500 de răniţi, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a recunoscut posibile „erori“ ale puterii.

Trei zile după dublul atentat din Ankara, cel mai sângeros din epoca Turciei moderne, autorităţile au suspendat trei înalţi responsabili ai poliţiei şi serviciilor secrete. Cu puţin timp înainte, preşedintele islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan a recunoscut, pentru prima oară, o posibilă „slăbiciune“ a puterii şi a ordonat o anchetă specială asupra eventualelor disfuncţionalităţi în sânul statului. „A fost vorba de o eroare, o slăbiciune la un anume moment. Cât de important? Vom şti după anchetă. Dacă a fost neglijenţă, prim-ministrul şi unităţile implicate vor lua măsurile necesare. Nimeni nu trebuie să se îndoiască de asta“.

„Pentru efectuarea unei anchete corecte asupra atacului terorist  abominabil (…) şi conform cererilor inspectorilor civili, şeful poliţiei,şeful departamentului serviciilor secrete şi al departamentului securităţii au fost retraşi din funcţii“, a declarat online ministrul de Interne. Declaraţia nu precizează dacă ei vor reveni în posturi după finalizarea anchetei. Erdogan recunoscuse anterior un eşec al serviciilor secrete.

O parte a opoziţiei reproşează regimului preşedintelui Erdogan că a neglijat securitatea manifestaţiei pro-kurde care a fost vizată la Ankara de doi kamikaze, adică ar fi încurajat autorii atentatelor. Numeroase voci s-au ridicat pentru a cere demisia ministrului de Interne, care şi-a negat responsabilitatea în atentat, şi al Justiţiei. Atacul de duminică, 11 octombrie, a avut loc la câteva sute de metri de cele două ministere.

Autorităţile au desemnat Statul Islamic drept suspectul numărul 1 al atentatelor din Ankara, rămase încă nerevendicate, dar unii opozanţi acuză guvernul de complicitate şi că joacă dublu cu jihadiştii. Atentatul l-a plasat pe Erdogan în faţa consecinţelor politicii sale externe şi ridică două probleme jenante pentru puterea centrală – politica sa în Siria şi relaţiile cu jihadiştii SI. Din 2012, Ankara joacă un joc complex – pe de-o parte, Erdogan dă impresia că ar avea interese strategice comune cu SI, cum s-a observat în timpul asediului Kobane, anul trecut, şi pe de altă parte, lasă americanii să utilizeze bazele turce pentru a lovi Statul Islamic. De la jumătatea lui iulie, Turcia bombardează poziţiile SI în Siria, ceea ce nu a împiedicat-o să atace masiv bazele PKK din Irak.

Daune colaterale

Acum, la mai puţin de o lună până la legislativele anticipate, autorul atentatului, oricare ar fi, s-a invitat în campania electorală şi pune în cauză guvernul AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, fondat şi condus de preşedintele Erdogan până la alegerea sa ca şef al statului), a cărui politică externă provoacă daune colaterale tragice, ministrul de Interne fiind acuzat că nu a împiedicat atentatul.

Autorităţile turce au confirmat că alegerile legislative vor avea loc la 1 noiembrie, dar Dorothee Schmid, cercetător şi director al programului Turcia contemporană la Institutul francez de relaţii internaţionale, revine asupra consecinţelor acestui atentat pentru Turcia. „Este un atentat destinat să semene haos, să intimideze comunitatea kurdă în componenţa ei politică şi legalistă şi să întrerupă procesul electoral. Este dificil de ştiut cine este în spatele acestui atac, pentru că dispunem de puţine informaţii asupra modului în care s-a derulat şi asupra avansării anchetei“.

În afara dublului atentat de la Ankara, se constată în Turcia un nivel crescut de violenţă urbană în estul şi sud-estul ţării. Situaţia este gravă, consideră analiştii politici, pentru că dacă diferiţii actori vor continua în această direcţie, ea ar putea deveni de necontrolat. Riscul unei amplificări a violenţelor, care nu este de actualitate, nu este de exclus mai târziu, având în vedere că există un nivel de  polarizare extremă şi deci totul poate bascula. Calculul este cu atât mai grav cu cât ţara se află în sânul unei arii geopolitice supuse unor  puternice turbulenţe cu o dinamică pe care nimeni nu o poate anticipa cu adevărat. Turcia are 900 km de frontieră cu Siria.

PKK, folosit

Trebuie subliniată responsabilitatea şefului statului turc în acest climat de tensiune. După atentatul din 20 iulie, Erdogan a replicat prin vizarea PKK, şi nu a SI, definit ca inamicul numărul 1, în timp ce un proces laborios de pace era angajat cu PKK de la finele anului 2012. Pentru a înţelege acest comportament trebuie subliniat că Erdogan este angajat într-un proiect de transformare a Turciei într-o republică prezidenţială, cu puteri sporite pentru sine. Pentru că la scrutinul din 7 iunie nu a reuşit ca partidul său, AKP, să obţină majoritatea absolută în Parlament, necesară pentru concretizarea acestui proiect, el s-a folosit de atentatul din 20 iulie pentru a acuza partidul pro-kurd intrat în Parlament de terorism.  Erdogan a polarizat societatea şi a accentuat clivajele într-o manevră clară de a cere din nou alegeri anticipate. O strategie îngrijorătoare, ale cărei urmări se văd astăzi.

Dublul atentat din Ankara demonstrează că, dacă Erdogan va continua pe aceeaşi direcţie riscă să arunce ţara
într-o zonă a înfruntărilor din ce în ce mai violente. Este regretabil pentru Turcia, care până acum reprezenta  un pol de stabilitate în această regiune, obţinuse rezultate economice impresionante şi se dotase cu o clasă medie dinamică, să devină victima haosului în parte din cauza intereselor personale şi electorale ale preşedintelui ei.   

Implicarea Statului Islamic nu este de exclus în tragicul eveniment din Ankara, „de la debutul situaţiei actuale din Siria, Ankara jucând un rol foarte ambiguu“, conform lui Samil Akgonul, specialist turc.

Cele mai citite

Valoarea tichetelor de masă urcă la 30 de lei

Valoarea tichetelor de masă se majorează la 30 de lei, începând cu data de 1 iulie 2022. Anunțul în acest sens este transmis, la...

17 note schimbate radical la Evaluarea Națională

Procentul mediilor de peste 5 de la Evaluarea Națională (EN) a crescut mai puțin după contestații, în acest an, dar tot au existat 17...

Să-l cinstim pe Don Virgil!

Don Virgil e astăzi minunea prăvălită din cerul tranziției dintre capitalismul sterp și abisul lumii fără povara proprietăților. Ca un zmeu s-a bătut în jurul...
Ultima oră
Pe aceeași temă