Sfarsitul mandatului primarului din Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, si restructurarea administratiei publice prin castigarea majoritatii in Consiliul Local si cel Judetean de catre reprezentantii coalitiei aflate la guvernare par sa fi constuit momentul care a dus la relansarea vietii economice in judet. 2005 a fost primul an in care oferta de investitii a depasit „bariera psihologica” care pare sa fi definit administratia Funar, economia Clujului ajungand la performanta de a surclasa, conform datelor existente la Inspectoratul de Stat in Constructii, volumul investitiilor din domeniul imobiliar realizat de municipiul Bucuresti.
Evolutiile economice preponderent pozitive din capitala Ardealului relanseaza concurenta cu principalele orase din Transilvania, Timisoara sau Sibiu, care se situeaza inca pe o pozitie mai buna in ceea ce priveste atractivitatea investitiilor.
In 2005, pentru prima data in istoria economica a judetului Cluj, numarul angajatilor din sectorul serviciilor l-a depasit pe cel al salariatilor din industrie. Din totalul de 185.402 angajati inregistrati la 31 decembrie 2005 de catre Directia de Statistica, 97.536 munceau in sectorul prestarilor de servicii, 84.828 in industrie si constructii, iar 3.038 in agricultura si servicii anexe.
Prin procesul de crestere a numarului de angajati din sectorul serviciilor, economia judetului se apropie de structura pe sectoare din statele dezvoltate economic. Cresterea ponderii populatiei active ocupate in sectorul tertiar a avut ca efect benefic diminuarea ratei somajului cu 0,6 puncte procentuale, ajungand, la sfarsitului anului 2005, la 4,5 la suta.
Pe parcursul anului, in judet au aparut 1.900 de noi locuri de munca, majoritatea fiind generate de sectorul serviciilor. In acelasi context, in 2005 s-a inregistrat si cea mai mare crestere a castigurilor salariale, in concordanta cu fenomenul inregistrat si la nivel national, salariul mediu net ajungand, in luna decembrie, la 1.173 RON, cu 52 de lei peste media castigului salarial nominal net pe tara. Intre punctele slabe ale evolutiilor economice din judet, de anul trecut, se numara cresterea deficitului comercial extern, volumul importurilor fiind aproape dublu fata de cel al exporturilor. Marfurile exportate de agentii economici au insumat un volum de 499 de milioane de euro, in timp ce volumul importurilor a atins suma-record de 906 milioane de euro.
Cel mai spectaculos fenomen economic al anului 2005 din judet a constat in cresterea volumului investitiilor. Cea mai mare parte dintre acestea s-au indreptat spre sectorului constructiilor si imobiliar.
