Trecând peste o criză financiară fără precedent, Ciprul şi-a revenit în mod impresionant după o perioadă de trei ani de reforme robuste, restructurare a sectorului bancar şi în urma unor măsuri de consolidare fiscală.
Când s-a luat pentru prima dată decizia de a folosi instrumentul „bail-in“ ca remediu pentru criza bancară din ţara noastră, în luna martie 2013, foarte puţini au crezut că, trei ani mai târziu, Ciprul va înregistra o creştere economică de 1,6%, un buget aproape echilibrat cu un surplus primar de circa 2,5%, o datorie publică în continuă scădere, un sector bancar bine capitalizat şi că nu se va mai solicita o extindere a programului de asistență. Într-adevăr, Ciprul este astăzi considerat un model de urmat în ceea ce privește reforma şi consolidarea economică.
Cheia acestui succes stă în faptul că Ciprul a reuşit să transforme criza într-o oportunitate de a aborda în mod eficient şi de a corecta neajunsurile mai vechi, de a reconstrui o economie puternică, pe baze solide. Acest lucru s-a realizat nu prin majorarea taxelor, ci prin scăderea cheltuielilor publice, îngheţarea angajărilor în sectorul public şi raţionalizarea cheltuielilor cu asistenţa socială, prin reformarea completă a acestui domeniu. Politica de privatizare și de licențiere a inclus porturile, un resort turistic cu cazino, noi porturi de agrement, loteria națională și, parțial, sectorul telecomunicațiilor.
Sectorul bancar a fost transformat prin restructurare, rezultatul fiind un sector bancar mai mic, dar mai sănătos, care funcţionează sub o supraveghere şi un control mai stricte. Printr-o capitalizare puternică, realizată mai ales prin investiţii străine semnificative, şi cu un nou management în majoritatea băncilor cipriote, se poate spune că sistemul bancar din această ţară a întors pagina. Cel puţin la fel de importantă este reorientarea strategică a sectorului serviciilor pentru afaceri şi al serviciilor financiare, care nu se mai bazează pe un sector bancar supradimensionat şi nici pe depozitele semnificative ale nerezidenţilor. Cu toate progresele înregistrate, există în continuare o serie de provocări, cum ar fi rata ridicată a şomajului şi nivelul mare al creditelor neperformante.
Ţara noastră este hotărâtă să continue reformele şi procesul de restructurare şi suntem convinşi că vom depăşi şi aceste obstacole. În ultimii trei ani, Ciprul a dovedit că a învăţat din greşelile trecutului, că economia şi oamenii săi sunt puternici, că şi-a asumat angajamentul şi are capacitatea de a construi şi dezvolta o economie stabilă şi că poate fi un membru de încredere al UE şi al zonei euro. Rezultatele acestor eforturi au fost, fără îndoială, o cooperare strânsă între Guvern, partidele politice, partenerii sociali şi, mai presus de toate, o coe-ziune a poporului cipriot. Acest efort colectiv va continua. Finalizarea programului de asistență nu este aşadar un capăt de drum pentru Cipru, ci semnifică o continuitate a planurilor noastre, cu un accent deosebit pe reformele sustenabile.
Nikos Christodoulides, purtător de cuvânt al Republicii Cipru
