În ciuda faptului că una dintre marile probleme ale democraţiei româneşti din ultimii 20 de ani a fost fraudarea alegerilor, instituţiile judiciare nu au tratat niciodată cu maximă seriozitate astfel de activităţi.
În general, anchetele legate de influenţarea rezultatelor voturilor s-au oprit la simplii executanţi şi nu au încercat să dezvăluie întregul sistem de fraudare. În aceste condiţii, începerea acum de către DNA a urmăririi penale faţă de 67 de persoane, de la preşedinţi ai secţiilor de votare până la aşa-zişi observatori independenţi, pentru fraude la referendumul din 29 iulie 2012 poate constitui un precedent.
Toate aceste persoane sunt acuzate că l-au ajutat pe Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, deja urmărit penal, să constituie un întreg sistem de influenţă a votului prin care se urmărea asigurarea unei prezenţe la urne de cel puţin 60%.
Dintre aceste persoane, 49 sunt preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, iar 18 sunt observatori din partea unei organizaţii neguvernamentale care au şi calitatea de membri ai unui partid, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii.
Care sunt acuzaţiile
Potrivit procurorilor, pe 29 iulie 2012, cei 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din mai multe localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, având întreaga responsabilitate pentru desfăşurarea, în condiţii de legalitate, a procesului de votare, au înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiaşi număr de semnături falsi-ficate.
În ceea ce-i priveşte pe cei 18 observatori, aceştia sunt acuzaţi că în zilele de 19, 20, 21 iulie 2012 au completat olograf şi au semnat câte o declaraţie de neapartenenţă politică, în scopul acreditării ca observatori din partea Asociaţiei „Ţara Noastră”, la referendumul din 29 iulie 2012. Deşi erau membri ai unui partid politic, în actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 învinuiţi au declarat, în mod mincinos, contrariul. În calitate de membri ai unei formaţiuni politice şi concomitent, de observatori la diferite secţii de votare din localităţi din judeţul Teleorman, cei 18 învinuiţi au comunicat, în fiecare oră, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, prezenţa la vot în secţiile
respective, către numărul telefonic 1855, care era parte din sistemul IT controlat de Liviu Dragnea, secretar general al PSD, învinuit în acelaşi dosar.
Procurorii DNA spun că atât cei 49 de preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare, cât şi cei 18 observatori au contribuit la realizarea scopului urmărit de Liviu Dragnea şi anume asigurarea, prin mijloace frauduloase, a unei prezenţe la vot mai mare decât cea reală.
De ce este acuzat Liviu Dragnea
Reamintim că la începutul lui septembrie, procurorii DNA au început urmărirea penală şi împotriva secretarului general al PSD, sub acuzaţia că ar fi constituit un „sistem naţional de influenţă”, implicând autorităţi publice pentru a se asigura că USL va reuşi obţinerea unei prezenţe la urne de 60%. Iată câteva dintre acuzaţiile aduse lui Dragnea: trafic de influenţă, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, instigare la violarea secretului votului, instigarea la promisiunea sau oferirea de bani, pentru determinarea alegătorului să voteze la referendum.
În ce consta sistemul „minune” al lui Dragnea
Potrivit procurorilor, Dragnea a utilizat un sistem informatic complex, ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă. Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine şi recomandări cu conţinut ilicit, destinate coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea măririi artificiale a numărului de votanţi.
Ce spune Liviu Dragnea despre dosarul DNA
„Mi se pare grav că în România disputele politice se rezolvă cu spaima de justiţie. În România lui Traian Băsescu dacă eşti -politician, treci la un moment dat şi prin asta. S-ar putea să reiasă că cei cu voturi multiple fac parte dintre cei care au votat împotriva demiterii lui Traian Băsescu. Poate s-au gândit că nu are suficiente voturi”, a declarat ieri secretarul general al PSD.
Mita electorală, constanta alegerilor
Principalele infracţiuni constatate la alegerile de până acum au fost: mita electorală, votul multiplu, campania electorală în ziua alegerilor etc. Pentru a se evita astfel de nereguli, la alegerile prezidenţiale din 2009 s-a instituit posibilitatea de a reclama infracţiunile electorale din ziua votului la 112. În ciuda tuturor măsurilor introduse, nici un politician important nu a fost condamnat la închisoare pentru fraudarea alegerilor.
