EADS a adoptat marลฃi o nouฤ strategie care trece printr-o regrupare a activitฤลฃilor sale de apฤrare ลi spaลฃiale ลi o schimbare de nume, anume Airbus, dupฤ filiala sa cea mai cunoscutฤ.Tom Enders, preลedintele grupului a pregฤtit o revoluลฃie de anvergurฤ dupฤ eลecul din octombrie a tentativei sale de fuzionare cu fabricantul britanic de arme, BAE Systems. Pentru a convinge Berlinul de aceastฤ restructurare, conducerea EADS a prevฤzut un manager german pentru a pilota o parte a acestui ansamblu. Enders, actualul preลedinte al grupului european, cunoscut pentru curajul de a rezista presiunilor politice ale Franลฃei ลi Germaniei, doreลte sฤ punฤ capฤt interferenลฃelor acestor state în grup. Dincolo de noua guvernanลฃฤ smulsฤ în decembrie 2012 la Berlin ลi Paris, el a lansat o dezbatere internฤ privind ajutoarele publice, în special avansurile rambursabile. Tom Enders nu mai suportฤ obลฃinerea acestor ajutoare în contrapartidฤ cu concesii (locuri de muncฤ, localizarea producลฃiei) revendicate de state. În ultimele luni, Germania a exercitat un ลantaj asupra grupului european pentru a debloca avansurile rambursabile cฤtre Airbus pentru modelul A350. Ca atare, Enders vrea sฤ limiteze influenลฃa statelor pentru a nu mai interveni în deciziile grupului. El declara în iunie pentru Air&Cosmos cฤ “EADS trebuie sฤ fie o întreprindere a cฤrui mod de funcลฃionare sฤ fie acelaลi cu al concurenลฃilor noลtri direcลฃi”.
Concesii fฤcute Germaniei
Potrivit strategiei lui Enders, de acum cuvântul de ordine al companiei va fi rentabilitatea. EADS va dispฤrea în profitul Airbus, care va reuni sub aripa sa activitฤลฃile civile ลi militare ale grupului. Transformarea avutฤ în vedere prevede trei divizii în loc de patru, câte sunt în prezent – Airbus, însฤrcinatฤ cu toate activitฤลฃile legate de avioanele comerciale, Airbus Defence and Space ลi Airbus Helicopters, noul nume al Eurocopter, primul fabricant mondial de elicoptere, care îลi va pฤstra activitatea militarฤ.
Pentru îmbunarea Germaniei, care s-a opus proiectului de fuzionare cu BAE Systems, noua entitate spaลฃiu-apฤrare, numitฤ Airbus Defence and Space, a cฤrei cifrฤ de afaceri se apropie de 14 miliarde euro,va fi condusฤ de germanul Bernhard Gerwert, 60 de ani, actualul responsabil al Cassidian. Ea va avea sediul social la Ottobrunn, la periferia oraลului Munchen. Unul dintre obiectivele afiลate este de „a da o mai bunฤ vizibilitate” activitฤลฃilor de apฤrare ale grupului, regrupându-le ลi „de a rฤspunde unei reduceri a bugetelor de apฤrare ลi spaลฃiale din ลฃฤrile occidentale”. Aceastฤ nouฤ divizie va cuprinde Astrium, alt-fel zis activitฤลฃile spaลฃiale, ลi Cassidian, cu unitatea de producลฃie de avioane de transport militare Airbus Military, cu sediul în Spania. Mai important decât operaลฃiunea de „rebrฤnduire”, regruparea activitฤลฃilor spaลฃiale ลi de apฤrare permit responsabilului german sฤ continue obiectivul de marjฤ operaลฃionalฤ de 10%, reducând costurile fixe. Esenลฃialul reformฤrii va afecta activitฤลฃile spaลฃiale ลi de armament. Sateliลฃii ลi rachetele Ariane ale Astrium vor fuziona cu rachetele, radarele ลi alte echipamente de apฤrare ale Cassidian, care vor fi unite prin Airbus Military, cu constructorul A400M Atlas.
Rentabilitate
Cu noua structurฤ, grupul Airbus va semฤna mai mult cu marele sฤu rival Boeing, ale cฤrui principale unitฤลฃi sunt Boeing Commercial Airplanes ลi Boeing Defense Space and Security.
În ce priveลte construcลฃia de avioane comerciale, care reprezintฤ 68% din cifra de afaceri din 2012, de 56 miliarde euro, va deveni Airbus Civil Aircraft iar managerul sฤu, francezul Fabrice Bregier, va rฤmâne la comandฤ.
Strategia prevede de asemenea o extindere a gamei de produse de apฤrare ลi de securitate ลi abandonarea progresivฤ a celor mai puลฃin rentabile, a explicat Gerwert pentru AFP. Este cert cฤ alegerea lansฤrii de noi programe va fi mult mai selectivฤ, privind spre rentabilitatea cerutฤ. Pentru unele programe va fi dificil de respectat. „S-a încheiat vremea când se dictau programele de cฤtre directorii de vânzฤri”. Dar noua strategie ar putea fi fatalฤ pentru trei proiecte: succesorul lui Beluga (cargoul aerian care ar trebui realizat pe o bazฤ A350), al cฤrui cost este estimat la 1,5 miliarde euro, pentru o nouฤ versiune a A380, pentru relansarea unui program în dificultate sau pentru noul model de 90 locuri, ATR.