Pe 12 iunie 2008 cetatenii irlandezi au votat impotriva Tratatului de la Lisabona. Va fi nevoie de o analiza profunda a cauzelor pentru care irlandezii, care au beneficiat de pe urma aderarii la Uniunea Europeana mai mult, poate, decat oricare alt stat membru, au votat in acest fel. La prima vedere, s-ar parea ca cei mai multi dintre cei care au optat pentru "nu" au facut-o pe baza unui argument specific – si, la drept vorbind, de multe ori pe baza unor argumente care se contraziceau. Unii oameni de afaceri au optat impotriva tratatului pentru ca au estimat ca libertatea economica va fi amenintata, iar pe de alta parte unele sindicate au considerat ca tratatul nu ia in considerare suficient dimensiunea sociala. Alti votanti au ajuns sa creada ca avorturile vor fi facilitate prin acest tratat sau ca politica irlandeza de impozitare ar putea fi pusa in discutie. Generalul De Gaulle a spus odata ca printr-un referendum se dau raspunsuri la intrebari care nu au fost puse. Eu n-as merge atat de departe, dar e un sambure de adevar in aceasta afirmatie. Ce anume i-a motivat pe cetatenii irlandezi, ratiunile pentru care nu au crezut ca Uniunea Europeana merge pe drumul cel bun cu acest tratat vor face obiectul unei analize detaliate.
Ceea ce e astazi cert este ca rezultatul acestui vot confrunta Uniunea Europeana cu una dintre cele mai dificile provocari din istoria sa – chiar daca nu e prima. Tratatul de Reforma de la Lisabona, derivat din Tratatul Constitutional, document elaborat de o Conventie care s-a reunit in public si care a cuprins membri ai parlamentelor nationale si ai Parlamentului European, da Uniunii Europene mai multa democratie, mai multa capacitate de a actiona si mai multa transparenta.
Acest tratat intareste Parlamentul European, da parlamentelor nationale mai multa responsabilitate in determinarea cursului politicilor europene, da cetatenilor europeni putere de initiativa in raport cu institutiile europene si garanteaza guvernare locala descentralizata.
Tratatul de la Lisabona este raspunsul la criticile pe care cetatenii le-au adus neimplinirilor Uniunii Europene. Acest tratat aduce Uniunea Europeana mai aproape de cetatenii sai. Trebuie sa clarificam faptul ca adoptarea Tratatului de Reforma este o necesitate absoluta, pentru a permite Uniunii Europene sa-si apere valorile si interesele in secolul XXI. Fara reformele pe care Tratatul de la Lisabona le face posibile, aderarea altor tari la Uniunea Europeana este greu de conceput. Cerem Summitului UE care incepe astazi la Bruxelles sa faca pasii necesari pentru a transforma Tratatul de Reforma intr-o realitate. Ce urmeaza? In primul rand, procesul de ratificare trebuie sa continue fara ezitari, intrucat 18 tari au aprobat deja tratatul. Ratificarea de catre celelalte tari ale Uniunii Europene este la fel de valida si trebuie respectata in aceeasi masura ca votul din Irlanda.
Ne asteptam ca la Summitul UE de la Bruxelles, din perioada 19-20 iunie, guvernul irlandez sa ofere o evaluare initiala a rezultatului votului in Irlanda si sa prezinte propuneri cu privire la modalitatile prin care sa depasim impreuna aceasta etapa dificila in politica europeana. Guvernul irlandez trebuie sa aiba primul cuvant in aceasta chestiune. Nu numai pentru ca asa e practica, dar si din respect pentru votul irlandez. Prin urmare, orice speculatii sau evaluari conjuncturale inainte de Summitul UE cu privire la solutiile pe care le avem la dispozitie risca sa fie inadecvate.
Parlamentul European isi va dedica intreaga energie si se va angaja puternic pentru a depasi aceste provocari. Asteptam acelasi lucru de la Comisia Europeana si de la guvernele tuturor statelor membre. Ne asteptam, de asemenea, ca Parlamentul European sa fie pe deplin
implicat in acest proces. Obiectivul nostru ramane intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona inainte de alegerile din iunie 2009 pentru Parlamentul European.
Copyright: Project Syndicate/Institute for Human Sciences, 2008.
www.project-syndicate.org
