PSD se pregătește să intre în anul electoral 2016 folosind rețeta clasică a acestui partid: încercarea de a cumpăra alegătorii cu bani de la buget. Avertismentele venite din zona Băncii Naționale, dar și cele ale experților independenți privind pericolul pe care îl presupune creșterea deficitului bugetar sunt ignorate sistematic.
Guvernul insistă pentru adoptarea în Parlament a Codului Fiscal, care vizează reducerea mai multor taxe, cea mai importantă măsură fiind reducerea TVA la 19%. În paralel, Executivul a pregătit un proiect de lege privind creșterea salariilor bugetarilor cu procente cuprinse între 20 și 70%. Totul a fost dublat de o propagandă insistentă, televiziunile pro-PSD lansând afirmații legate de salariile de vis ale bugetarilor. Cum guvernul a mărit, deja, indemnizațiile înalților demnitari, restul bugetarilor vor fi încurajați să facă solicitări similare. Guvernanții au acceptat, deja, potrivit informațiilor neoficiale, majorarea salariilor medicilor iar salariații din instituțiile de mediu au revendicări similare.
Nu discutăm aici legitimitatea acestor solicitări, ci sustenabilitatea lor. Aceeași orientare către consum și nu către investiții a fost, deja, experimentată la rectificarea bugetară, când premierul Ponta a crescut bugetul Ministerului Muncii cu 1,3 miliarde de lei, pentru măsuri cu impact social, cum ar fi creșteri de salarii și de pensii. De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale a primit 3,6 miliarde de lei sub formă de credite de angajament, ceea ce înseamnă că poate să angajeze cheltuieli până la această limită, pentru anul în curs. În schimb, guvernul a tăiat aproape un miliard de lei de la Ministerul Transporturilor, reducând cheltuielile de infrastructură. Cu alte cuvinte, prioritățile guvernului s-au dovedit a fi protecția socială și baronii locali, în dauna infrastructurii. Toate aceste măsuri au avut ca efect creșterea deficitului bugetar.
La primele semne de întrebare legate de impactul cumulat al acestor măsuri, propaganda PSD s-a repliat, acuzându-i pe contestari că nu vor binele românilor. De fapt, la fel ca în cazul bugetului unei familii, întrebarea care se pune este una simplă. Își permite bugetul de stat să susțină toate aceste reduceri de taxe, dublate de creșteri ale cheltuielilor cu salariile?
Guvernanții susțin că da, dar evită să explice cum. Astfel, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici a recunoscut că România va depăși deficitul bugetar negociat cu oficialii europeni, dar a fost zgârcit în privința măsurilor de acoperire a pierderilor. Singura certitudine a lui Teodorovici este că oficialii europeni nu vor accepta creșterea deficitului și că va fi nevoie de un plan alternativ, de compensare a efectelor acestor măsuri. El a invocat posibilitatea ca primarii să crească taxele pe proprietăți cu până la 500%, ferind, deocamdată, guvernul, de sarcina de a-și asuma măsurile nepopulare.
În timp ce guvernanții susțin că majorarea cheltuielilor nu este o problemă, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu îi contrazice. Un nou avertisment a venit chiar ieri, în cadrul unui interviu acordat revistei 22. Potrivit lui Isărescu, creşterea economică de 4% se îndreaptă spre limita potențialului economic actual, iar stimularea consumului în proporţii mari, prin reducerea masivă de taxe în acelaşi timp, pune în pericol echilibrele macroeconomice. „Impactul acestor măsuri duce deficitul bugetar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul eventuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agricultură”, a menţionat Isărescu. El a menționat că, doar prin aplicarea Codului Fiscal, se vor pierde 17 miliarde de lei din încasările bugetare. „De unde vor fi luați acești bani suplimentari? De la băncile din România? Probabil în mult mai mică măsură, pentru că ele sunt deja supraexpuse pe titluri de stat româneşti și nu știu cât mai sunt dispuse să finanțeze, în condițiile în care văd că li se pregătesc alte inițiative legislative care le vor pune la plată! De la creditorii internaționali? Cu ei exact acum am răcit relațiile, nu mai vrem să avem de a face cu ei, nu? De pe piețele internaționale? Ele așteaptă semnalul de la instituțiile de resort (FMI, agenții de rating) și ne vor taxa mai mult, dacă relațiile cu finanțatorii internaționali rămân deraiate”, este scenariul guvernatorului BNR. „Nu sunt împotriva reducerii impozitelor, ci împotriva dimensiunii acestui pachet de reduceri fiscale. Este o relaxare tip șoc, cu efecte profunde asupra economiei românești”, a concluzionat Isărescu.
În aceste condiții, dezbaterea publică a devenit o bătălie axată pe două mesaje: cel al PSD, emoțional, bazat pe “grija față de cetățean” și cel al taberei Cotroceni-BNR, care răspunde cu cifre și mesaje de îngrijorare privind derapajele economice. Direcția PSD a fost recunoscută, implicit, și de noul șef al partidului Liviu Dragnea, atunci când a anunțat că va superviza acțiunile guvernului. „Partidul este cel care decontează orice face un guvern şi care merge în alegeri, că nu guvernele merg în alegeri”, a explicat Dragnea. Cu alte cuvinte, social-democrații nu sunt impresionați de cifre, fiind interesați de apropierea anului electoral 2016. Mai ales că nota de plată ar putea fi plătită, din banii contribuabililor, de viitorul Guvern, care s-ar putea instala la Palatul Victoria dacă DNA îi va aduce noi acuzații lui Victor Ponta. Ponta și Dragnea par să nu fi înțeles nimic din lecția anului electoral 2014 când, în premierul a pierdut alegerile prezidențiale, în ciuda numeroaselor pomeni electorale pe care le-a vânturat în campania electorală.
