Dubla aniversare la Opera din Cluj

Opera Nationala Romana din Cluj-Napoca are in acest sezon de toamna, doua aniversari: 88 de ani de existenta si 100 de ani de la inaugurarea edificiului in care functioneaza, declarat monument arhitectural.
Referentul muzical Ð literar al institutiei Doina Mican Tudoroiu, a schitat cateva momente mai importante legate de am-bele aniversari. "Opera Nationala Romana din Cluj-Napoca s-a infiintat prin Decizia Presedintelui Consiliului Dirigent Roman din 13 septembrie 1919, prin care s-a aprobat organizarea a doua sectii de teatru la Cluj, una de drama si comedie, a doua de opera si opereta. Primul director al Operei a fost numit cantaretul Constantin Pavel. Infiintarea Operei Nationale Romane la Cluj, prima institutie de acest fel din Romania, a fost, de fapt, si incununarea unei activitati anterioare de mare prestigiu. Primul spectacol de opera in limba romana pus in scena la Sibiu, in 1882 cu „O noapte in Granada” de Kreutzer, sub conducerea profesorului si compozitorului Gh. Dima, dupa care au urmat creatia autohtona „La sezatoare” de Tiberiu Brediceanu (1908), apoi operele „Secretul Suzanei” de E.W. Ferrari si „Cavalleria rusticana” de P. Mascagni in 1913; an in care Gh. Dima prezinta si la Brasov „Cavalleria rusticana” si „Icoana de la tara”, ultima fiind preluata si de artistii din Bistrita sub conducerea muzicala a lui Hermann Klee. Opera Romana de la Cluj poate fi considerata apogeul acestei activi-tati fervente pentru promovarea artei lirice in limba romana. Succesul noii institutii clujene a fost ilustrat si de entuziasmul publicului de la specta-colul de inaugurare cu opera „Aida” de G. Verdi din 25 mai 1920, spectacol dirijat de Alfred Novac, rolul titular fiind cantat de Elena Roman, iar primul director, Constantin Pavel, care a semnat si regia, a cantat rolul lui Radames. Printre ceilalti interpreti putem sa-i enumeram pe Lya Pop, Sterian Andy, Rudolf Steiner etc. Entuziasmul inceputului a fost sustinut pe parcursul intregii perioade interbelice, demonstrat si de faptul ca in doar primele doua stagiuni 1919-1920 si 1920-1921, au fost prezentate 99 de spectacole cu operele „Aida”, „Traviata”, „Madama Butterfly”, „Luceafarul” (de Nicolae Bretan), „Cavalleria rusticana” si „Tannhauser” de Wagner. Iar Orchestra Operei, a prezentat si 15 concerte simfonice pentru melomanii clujeni. In cei 88 de ani, pe scena clujeana au cantat somitati ale artei interpretative din tara si de peste hotare, iar la pupitrul ei au aparut dirijori renumiti in lume. Faptul ca la 1 octombrie, actuala stagiune se deschide tot cu „Aida” de Verdi, for-meaza arcul peste timpul unei perioade rodnice a institutiei si o provoaca spre noi culmi de afirmare artistica. In acest spectacol inaugural, dirijat de Gh. Victor Dumanescu, debuteaza, in rolurile incredintate, mezzosoprana Liliana Neciu (Amneris) si tenorul Romeo Saleno (Radames), „Aida” urmand a fi cantata de Car-men Gurban, regele Egiptului de Marius Chioreanu, Mircea Miosa, il va interpreta pe Marele Preot, Oleg Ionese, pe regele Etiopiei, Marea Preoteasa fiind Corina Pasteanu, iar mesagerul Dan Dumitrana. Acest spectacol este dedicat aniversarii centenarului cladirii operei. Actualul sediu al teatrului liric a fost construit intre 1904-1906 de renumita firma vieneza „Fellner&Helmer”. Ea introduce un stil secesionist usor barochizant. Fatada are trei portaluri cu arc, la parter sunt practicate nise – in care, in 1990, sculptorul clujean Vasile Rus Batin a realizat si amplasat statuile „Thalia” si „Eutherpe”. Campurile laterale sunt surmontate de cate un turn ce reprezinta fiecare un car tras de trei lei si o figura alegorica cu ramura de palmier. Monumenta-litatea este subliniata de pregnanta unor coloane ionice, iar nota distinctiva i-o confera fereastra elipsoidala in forma de scoica. Sala are 900 de locuri, modelul este cel clasic al teatrului baroc cu cariatide care sustin lojile, suprafetele fiind impanzite cu elemente vegetale sinuos desenate, aurite, ce tin de barocul decorativ. Edificiul a fost construit pentru Teatrul Maghiar din timpul imperiului austro-ungar, dar aici s-a cantat si opera si opereta.