Sarbatorile Craciunului aduc veselie si buna dispozitie in casele localnicilor de toate etniile din judetul Arad. In prima zi de Craciun, copii imbracati de sarbatoare, cu caciuli frumos ornamentate, cu fir auriu si banda tricolora, merg cu Steaua. Ei se opresc la portile crestinilor ortodocsi si intreaba „Primiti Steaua?” sau „Primiti Irozii?”. Daca raspunsul gazdei este afirmativ, li se deschide usa, se colinda iar in final se fac urarile sarbatoresti.
Darurile pentru colindatori erau si mai sunt colacii traditionali, nucile, merele, si mai nou bani. In lumea satului aceste datini inca se mai pastreaza in memoria tuturor, ca un adevarat tezaur de valori spirituale, si sunt practicate cu bucurie de tineri si varstnici.
Cel mai raspandit obicei pe Valea Muresului este cel al dubelor. Dubasii sunt feciori ai satului, organizati in cete conduse de un primar sau voievod, care „din sara Ajunului pana-ntr-a Craciunului” strabat satele pentru a vesti Nasterea Domnului. Imbracati in costume populare, ei sunt insotiti de muzicanti care le canta din taragoate si saxofoane „Marsul dubelor”, al carui ritm il sustin la unison, batand pe tobele confectionate din piele de animale, in asa fel incat au o rezonanta deosebita.
Dubasii sunt primiti de gospodarii satelor cu mare cinste si bucurie pentru a colinda si juca in fiecare casa. Cantecele dubasilor se refera in special la evenimentul Nasterii Pruncului Iisus, dar ating si alte zone de interes ale colectivitatii satesti. Astfel ca feciorii nu scapa prilejul de a canta colinde cu versuri potrivite si sugestive pentru fetele de maritat, pentru vaduvele tinere si neconsolate, pentru nevestele cu barbati plecati la moara sau la padure si chiar pentru satenii lenesi, carcotasi ori „negri in cerul gurii”.
Prin intermediul colindelor sunt laudati, de asemenea, oamenii gospodari si se exprima satisfactia pentru roadele obtinute in anul care se incheie, precum si speranta ca anul urmator va fi si mai bun. De o mare diversitate sunt dansurile barbatesti executate cu maiestrie de dubasi, adevarate spectacole coregrafice. Cele mai cunoscute pe Valea Muresului sunt „Jocul Dubelor” sau „Incarcita”, „Caluseriul”, „Batuta”, „Ar-deleana”, „Salcioara”.
Mesajul jocurilor este accentuat de strigaturile spuse de feciorii dubii, care sunt in general critice, necrutatoare si nu iarta pe nimeni, fiind un bun prilej de a spune lucrurilor pe nume fara ca nimeni sa se supere. Gazda ii cinsteste pe feciorii ce colinda cu bani, colac sau „prinos din grau curat/de jupana gazdoaie gatat/ in sapte si opt impletit/ pentru feciorii dubii gatit”, carnati, tuica si placinte, pentru care seful dubasilor multumeste cu mult mestesug. Toate darurile sunt carate de un fecior mai scapatat numit „iapa”, „straitar” sau „sluga”.
Tot de Craciun, in unele sate din judetul Arad se merge cu „Turca” sau cu „Capra”. Desi Capra sau Turca insotesc, in general, cetele de dubasi, ele au in unele localitati propria lor identitate si sunt organizate separat de Obiceiul Dubelor. Turca sau Capra sunt niste masti confectionate de mesterii din sat, de dimensiuni mai mari, ce sunt imbracate de barbati, simbolizand un animal hazliu, ancestral, semanand cu o capra uriasa, a carei gura „clanfane” neincetat si care canta si danseaza, avand atat un rol moralizator, cat mai ales comic.
In Ajunul Craciunului, satele aradene sunt strabatute si de numeroase grupuri de colindatori, uneori cu preotul in frunte, care colinda in fiecare casa.
