Infrastructura proasta, somaj ridicat, in ciuda emigratiei masive, colaborare slaba intre companiile mari si firmele mici si mijlocii, precum si lipsa fondurilor pentru investitii de capital in marile societati, lipsa colaborarii in-tre lumea universitara si mediul economic – toate acestea reprezinta numai o parte din concluziile despre Alba ale unei delegatii multinationale de evaluatori, ce cuprinde experti in dezvoltare economica din cadrul mai multor regiuni europene.
Cei patru experti au sesizat toate aceste lucruri, desi reprezentantii Consiliului Judetean, organizatorii vizitei delegatilor, au evitat sa-i duca in zonele grav afectate economic, cum este orasul Zlatna sau fostele exploatari miniere din Muntii Apuseni.
„Regiunea (judetul Alba – n.r.) se afla pe un drum bun si se remarca o crestere economica”, si-au inceput acestia expunerea primelor concluzii, dar, intr-un limbaj diplomatic, au adaugat imediat ca au identificat mai multe provocari, asa cum sunt denumite de cei care intocmesc strategii, problemele pe care le identifica.
Primul lucru pe care l-au remarcat expertii in timpul deplasarii prin judet a fost starea proasta a drumurilor. Reprezentantul Institutului „Joanneum” pentru Tehnologie si Politici Regionale din Styria (Austria), Christian Hartman, a spus ca in urma discutiilor pe care le-a purtat, a remarcat ca somajul ramane in judet la un nivel ridicat, in ciuda emigratiei masive spre alte tari, motiv pentru care „regiunea ar trebui sa se dezvolte mai rapid”. Acesta a mai spus ca intre IMM-uri si companiile mari exista o relatie slaba, desi acestea ar trebui sa produca „mai multa valoare adaugata”.
Lipsa fondurilor pentru investitii la nivelul companiilor
La randul ei, reprezentanta Depar-tamentului Economic al Consiliului Judetean Devon (Marea Britanie), Sue Smith, a remarcat lipsa fondurilor pentru investitii de capital in companii, „lucru foarte important pentru ramanerea in competitie pe piata Uniunii Europene”.
De asemenea, aceasta a afirmat ca din discutiile purtate a inteles ca mediul academic nu colaboreaza cu firmele private din cauza legislatiei.
Expertii au facut si cateva recomandari autoritatilor judetene, printre care crearea unui birou de „transfer economic”, care sa puna in legatura firmele cu universitatile din zona.
„Am fost surprins ca cei mai multi dintre reprezentantii companiilor si ai administratiilor publice nu sunt in stare sa vorbeasca fluent nici o limba straina”, a mai afirmat unul dintre membri comisiei. El a facut referire la Croatia, unde majoritatea oamenilor cu functii de raspundere in domeniul public sau privat vorbesc engleza sau italiana.
Zone ferite strategic de ochii europenilor
Vicepresedintele CJ, Dan Coriolan Simedru, cel care a coordonat actiunea, a explicat, insa, ca situatia este cauzata de faptul ca majoritatea au invatat limba rusa la scoala. Cei patru membrii ai comisiei stiau, insa, cu siguranta ca de la momentul la care facea referire Simedru au trecut 16 ani.
De asemenea, ca raspuns la observatia privind starea drumurilor, vicepresedintele CJ a afirmat ca institutia pe care o reprezinta a contractat un credit de 500 de miliarde lei vechi pentru investitii in infrastructura. Ce nu au aflat, insa, membrii comisiei de evaluare este faptul ca o suma de doua ori mai mare reprezinta gaura ramasa in urma inchiderii si vinderii activelor de la „Ampelum” Zlatna, o zona pe care acestia nu au avut „sansa” sa o vada.
Autoritatile au evitat sa ii duca la Zlatna, unde ramasitele fostelor uzine se intind pe zeci de hectare, dar si la fostele exploatari din Apuseni. Simedru a spus ca nu mai era timp si pentru asa ceva in agenda acestora.
