Prin posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale (CC) nu s-a urmărit ca instituţia Avocatul Poporului (AP) să fie transformată într-un arbitru între autorităţile publice şi nici să se substituie CC sau Parlamentului, spune Valer Dorneanu, în primul său comunicat ca Avocat al Poporului, potrivit Mediafax.
În ultima perioadă, AP a primit peste 1.990 petiţii, majoritatea cu un conţinut identic, prin care i s-a solicitat să sesizeze CC cu excepţiile de neconstituţionalitate ale prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea CC, se precizează în comunicat.
De asemenea, spune Dorneanu, unii petiţionari au solicitat AP să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa neconstituţionalităţii hotărârilor de revocare din funcţie ale preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi a Avocatului Poporului (predecesorul său, Gheorghe Iancu – n.r), iar alţii au cerut iniţirea procedurii de dizolvare a PSD, PNL şi PC
În privinţa ordonanţei în temeiul căreia demiterea preşedintelui este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum, Dorneanu spune că, din analiza petiţiilor prin care a fost sesizat AP, nu rezultă că ne-am afla în situaţia încălcării drepturilor cetăţeneşti de către autorităţile administratţei publice, chiar dacă se invocă încălcarea dreptului la vot, prevăzut de art. 36 din Constituţie. Ordonanţa respectivă, spune Dorneanu, reglementează, în special, aspecte referitoare la organizarea referendumului, fără a se afecta exercitarea dreptului la vot.
„Deşi nici Constituţia şi nici legea sa organică nu reglementează cazurile în care se ridică excepţia de neconstituţionalitate, se poate concluziona că raţiunea acestei învestiri circumscrie obiectivele excepţiei la funcţia constituţională a Avocatului Poporului – apărarea drepturilor libertăţilor cetăţeneşti. Prin posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale, nu s-a urmărit ca instituţia Avocatul Poporului să fie transformată într-un arbitru între autorităţile publice şi nici să se substituie Curţii Constituţionale sau Parlamentului. Tocmai din acest motiv, Avocatul Poporului are latitudinea de a stabili cazurile în care poate să intervină”, se subliniază în comunicat.
Petiţiile formulate, mai spune Valer Dorneanu, vizează în special raporturile dintre autorităţile publice, aspecte ale funcţionării democraţiei constituţionale care presupun o analiză şi o abordare cu predilecţie politică, ceea ce ar obliga Avocatul Poporului să-şi depăşească poziţia sa de neutralitate şi de obiectivitate şi să se implice în controverse partizane.
Avocatul Poporului a apreciat, astfel, că nu este cazul sesizării CC, luând în considerare şi faptul că, la 10 iulie, CC s-a pronunţat în sensul că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
În privinţa solicitărilor privind sesizarea CC cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, act normativ, prin care a fost eliminată sintagma „hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, hotărârile Senatului şi hotărârile plenului celor două camere reunite ale Parlamentului”, AP apreciază că „nu există temeiuri pentru sesizarea directă a Curţii Constituţionale, pentru aceleaşi motive prezentate mai sus, referitoare la rolul Avocatului Poporului, autonomia, independenţa şi imparţialitatea instituţiei”.
„Referitor la hotărârile de revocare din funcţie ale preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi a Avocatului Poporului, precizăm că, Avocatul Poporului nu are competenţa legală de a ataca hotărârile Parlamentului, nefiind învestit cu o asemenea prerogativă. În acest context, menţionăm că, potrivit art. 15 alin. (4) din Legea nr. 35/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul activităţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fără motivare petiţiile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor. De altfel, cu privire la hotărârile menţionate, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Deciziile nr. 728/2012 şi nr. 729/2012, respectiv prin Decizia nr. 732/2012, în sensul respingerii ca inadmisibile a sesizărilor de neconstituţionalitate având aceste obiecte”, se mai arată în comunicatul AP.
Valer Dorneanu mai spune, cu privire la solicitările pentru iniţierea procedurii de dizolvare a PSD, PNL şi PC, că Avocatul Poporului nu are asemenea atribuţii legale. „În acest sens, menţionăm că, dizolvarea unui partid politic se realizează, potrivit art. 44 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, prin hotărâre pronunţată de Curtea Constituţională pentru încălcarea art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţie sau prin hotărâre pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în celelalte cazuri”, se precizează în comunicat.
Parlamentul s-a reunit în 3 iulie în sesiune extraordinară şi l-a revocat din funcţie pe Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, funcţia fiind preluată interimar de către Valer Dorneanu.
Revocarea lui Gheorghe Iancu a fost solicitată de USL pentru „încălcarea Constituţiei şi a legilor în vigoare”.
USL reproşa Avocatului Poporului, în cererea de revocare din funcţie, că a utilizat prerogativele constituţionale şi legale pentru a servi interesele politice ale PDL, că s-a pronunţat în mod repetat asupra unor probleme politice fără să fi fost sesizat, invocând inclusiv sesizarea în cazul ICR.
