10.5 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăLifestyleFoodZece ipoteze despre teroristi

Zece ipoteze despre teroristi

Cine a tras in noi in decembrie 1989 dupa fuga lui Ceausescu? Puterea postdecembrista n-a aflat. Cartea Ruxandrei Cesereanu, "Decembrie ’89. Deconstructia unei revolutii", inventariaza cele cateva sute de carti despre revolutie aparute ulterior. Autorii – istorici, politologi, participanti la revolutie de o parte sau alta a baricadei, ca victime sau membri ai aparatului de represiune – au formulat zece ipoteze despre identitatea teroristilor. Peste cateva zeci de ani, cand se vor deschide Arhivele Nationale, romanii vor afla care dintre acestea a fost corecta.
1.000 de morti si 3.000 de raniti, victime ale teroristilor. Lupte de strada cu inamicii nevazuti. Institutii asediate sau incendiate. Teroristi prinsi si predati autoritatilor. Panica si teroare in Capitala si in tara. Proces sumar si executia grabita a Ceausestilor in incercarea de a opri varsarea de sange. Toata aceasta nebunie a fost transmisa in intreaga lume, in direct, prin televiziune. 18 ani mai tarziu, un singur terorist a fost identificat si condamnat, la Sibiu. Ruxandra Cesereanu, in volumul "Decembrie ’89. Deconstructia unei revolutii", a inventariat cele cateva sute de carti despre revolutie aparute ulterior.

» Romania libera: S-au scos cateva sute de carti despre revolutie. Multe adevaruri au ramas nespuse, neelucidate, ascunse cu grija. O lista scurta a acestora, cu motivatii posibile, e cu atat mai oportuna cu cat evenimentele se pierd in timpul trecut.

Ruxandra Cesereanu: Nu sunt istoric, ci istoriograf, ma refer la ipostaza mea de autoare a lucrarii "Decembrie ‘89. Deconstructia unei revolutii", publicata de Editura Polirom in 2004, asa incat opinia mea nu este una care sa ofere o interpretare anume, speciala asupra revolutiei romane, atat cat a fost ea asa ceva.
Perspectiva mea este aceea a unui "entomolog" aplecat asupra detaliilor evenimentelor din decembrie 1989 si scormonind printre acestea, dar exclusiv asa cum le ofera istorici, politologi si alte tipuri de analisti ori chiar martori si persoane implicate in aceste evenimente din perspectiva victimelor sau a aparatului de represiune, care au publicat carti despre 1989. Astfel, am putut formula o lista cu lucrurile ininteligibile ori obscure din decembrie 1989, indiferent daca acestea au fost obscure si nelimpezi din pricina haosului revolutionar ori, dimpotriva, ele au fost obscurizate intentionat de eminentele cenusii aflate in umbra evenimentelor.
Trei sunt aceste chestiuni inca nu intru totul clare: executia cuplului Ceausescu, rolul Armatei in represiune si chestiunea asa-numitilor teroristi. In decursul anilor, rolul Armatei a fost totusi detabuizat si, pe ici, pe colo, au fost punctate in mod exact momentele in care Armata a participat la represiune si, ulterior, cele in care Armata a fost factor decisiv in stabilizarea starii de revolutie. Asa incat neclare raman doar celelalte doua chestiuni. In ceea priveste executia cuplului Ceausescu, inca exista mai multe versiuni ale acestui fapt. Dar chestiunea cea mai obscura este aceea a asa-numitilor teroristi, despre care am gasit nici mai mult, nici mai putin decat zece variante ale originii si functionalitatii lor.

» Romania libera: Care dintre variante credeti ca e mai aproape de realitate?
Ruxandra Cesereanu: Greu de spus. In anumite cazuri, analistii si autorii celor zece interpretari amesteca nuantele, le hibrideaza, tocmai pentru ca identitatea asa-numitilor teroristi este ambigua si alunecoasa. De pilda, Constantin Lucescu, avocatul apararii in procesul Ceausescu, considera ca ofiteri de Securitate si tineri din orfelinate, antrenati si folositi ca garda personala a lui Ceausescu, au alcatuit impreuna comandouri, dar travestindu-se in ofiteri MApN, pentru a induce in eroare!
Generalul Iulian Vlad, fostul sef al Securitatii, interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, afirma despre "teroristii" din timpul revolutiei ca acestia "nu au fost teroristi in sens clasic", ci "ucigasi de meserie" (!), dar putini la numar. Majoritatea victimelor care au pierit pe 22 decembrie si dupa aceasta data nu au fost tinte ale asa-numitilor teroristi, ci "au murit din jocul intamplarii", considera Vlad, fiindca "s-a tras aiurea", iar civilii au primit arme pe care le-au folosit ireponsabil. Pe de alta parte, precizeaza Iulian Vlad, din erorile ordinelor de lupta au pierit diversi ofiteri care au fost prezentati intentionat apoi ca "teroristi": cadavrele acestora au fost profanate (s-a procedat inclusiv la decapitari, li s-au stins tigari in ochi, s-a urinat pe cei morti); cu alte cuvinte, s-a profitat de cadavrele unor ofiteri ucisi din greseala, in nebunia revolutiei, intrucat aceste cadavre puteau folosi pentru a justifica asa-zisul razboi initiat de "teroristi". Opinia lui Iulian Vlad nu poate fi incadrata astfel in nici una dintre cele zece teorii privind identitatea "teroristilor", intrucat el precizeaza doar ca nu a fost vorba de "teroristi in sens clasic" (si ca termenul "teroristi" trebuie inteles mai degraba metaforic), fara sa avanseze o identitate a celor pe care ii numeste "ucigasi de meserie".

In opinia autorilor Tit-Liviu Domsa si Victor Eugen Mihai Lungu, unii din asa-numitii teroristi au fost confectionati din persoane civile care detineau o arma (primita de la militari), aveau statura atletica si fusesera ranite in schimburile de focuri din diferitele puncte belice ale Bucurestiului; internati in spitale, apoi acesti civili au fost preschimbati in "teroristi", decedand in chip obscur; la Spitalul de Urgenta din Bucuresti ar fi fost internate aproape 100 de persoane care corespundeau acestei tipologii induse – toate aceste persoane aveau rani usoare si multe dintre ele au decedat in mod inexplicabil. Un luptator la Televiziune, Danut Magirescu, relateaza de pilda felul in care a fost confundat de mai multe ori cu un "terorist", din rautatea si prostia oamenilor (militari si revolutionari zelosi), scapand cu greu nu doar de la arestare, ci si de la un posibil linsaj.

Indiferent de originea si identitatea care le-au fost acordate, "teroristii" au fost proiectati ca un fel de "ingeri ai mortii", fapturi nocturne, cu o componenta vampirica, la nivel simbolic, antrenandu-se in buncare, deplasandu-se prin complicate retele subterane, dotati cu un armament redutabil si sofisticat.
» Romania libera: Rezulta din cercetarea dumneavoastra cine a pus in circulatie sintagma de terorist, cine a rostit-o prima data?
Ruxandra Cesereanu: Ciudat sau nu, dar primul care vorbeste in decembrie 1989 despre "actiuni teroriste" este Nicolae Ceausescu, atunci cand se refera la complotul extern impotriva Romaniei, incriminat de dictator in ultimele sedinte cu membrii CPEx. Fratele sau, generalul Ilie Ceausescu, preia, la randu-i, formula, atunci cand, perindandu-se prin diferite garnizoane din Cluj, Arad, Oradea, in decembrie 1989, in timpul insurectiei timisorene, el ii prelucreaza pe soldati si pe comandantii militari, vorbindu-le despre existenta a 2.000 de teroristi straini, care urmeaza sa comita o ampla actiune antiromaneasca. Se prea poate ca aceia care au lansat formula "teroristi", adica noua Putere instituita dupa fuga lui Ceausescu (FSN), sa se fi inspirat de la fostul dictator, cine stie!? Mai tarziu, la garnizoana de la Targoviste, unde se afla detinut, atunci cand i s-a reprosat ca "teroristii" ucid civili si panicheaza intreaga tara, Ceausescu si-a exprimat banuiala ca acestia ar fi securisti. Asta desi se considera el insusi a fi fost tradat de Securitate si, in acest caz, respectivii "teroristi" care infricosau populatia nu puteau sa fie decat, eventual, niste fideli ai regimului Ceausescu! Cel putin in aparenta.

Un al doilea oficial care foloseste termenii "teroristi" si "fenomen terorist" (pentru perioada 22-31 decembrie 1989) este generalul Nicolae Militaru, instalat de FSN la conducerea MApN.
Unii analisti ai evenimentelor din decembrie 1989 au propus termenul contrarevolutionari, altii pe acela de diversionisti. Consider ca cel mai potrivit este ultimul termen propus, acela de diversionisti. Interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, Nicu Ceausescu ii numea, ironic, "extraterestri" pe presupusii teroristi!

Teroristii, marea diversiune
» Romania libera: Care sunt
cele zece variante?
» Ruxandra Cesereanu: Interpretarile asupra identitatii asa-numitilor teroristi din decembrie 1989 sunt numeroase. Voi sintetiza cele mai importante propuneri facute de analistii fenomenului, in numar de zece:

1 securisti, reprezentanti ai unor factiuni nationaliste, fideli lui Ceausescu;

2 orfani romani (desi nu neaparat), crescuti de Securitate si instruiti ca garda personala a lui Ceausescu; porecliti "ieniceri" si avand structura de creiere spalate. Respectivii ar fi fost formati si antrenati cu mentalitate de kamikaze;

3 teroristi arabi (libieni, palestinieni, iranieni etc.);

4 agenti straini (in principal sovietici si maghiari);

5 militari sovietici racolati din randul unor basarabeni (a caror limba materna era romana);

6 franctirori (lunetisti) izolati, actionand independent de orice fel de ordine sau factiune;

7 detinuti de drept comun din penitenciarele romanesti (utilizati fie de factiuni fidele lui Ceausescu, fie, dimpotriva, de noua Putere constituita din 22 decembrie 1989);

8 ofiteri din Armata, MI, trupe USLA (inclusiv din Securitate, din factiunile care au simpatizat revolutia si au sprijinit-o), actionand la ordinele Frontului Salvarii Nationale (coordonatorul actiunii fiind generalul Nicolae Militaru, noul lider al MApN);

9 membri din Directia de Informare a Armatei (DIA), actionand la ordinele noii Puteri postceausiste;

10 teroristii nu au existat in carne si oase, psihoza asupra lor fiind intentionat intretinuta, intrucat erau folositi ca presiune psihologica asupra populatiei; victimele rezultate au fost justificate ca apartinand unor erori de tactica, neglijente militare, gloante ricosate, faptului ca multi civili primisera armament pe care nu stiau sa-l manuiasca, drept care avusesera loc accidente fatale.
» Gelu Voican Voiculescu: "Ceausescu trebuia executat In 22"

Gelu Voican Voiculescu a ramas singurul actor important al evenimentelor din decembrie ’89 care n-a scris o carte despre revolutie. Nici interviurile pe aceasta tema nu-i plac.

Gelu Voican Voiculescu: M-am saturat sa tot fiu consultat pentru a repeta la nesfarsit aceleasi lucruri. Presiunea acelor zile a fost enorma, infernala. Dincolo de ce se intampla la Timisoara, exista in plan militar varianta unei invazii dinspre Ungaria, militarii au fost consemnati in unitati, cu televizoarele sigilate, practic izolati complet, asteptand doar ordinele de sus. Ulterior, Armata n-are scuza in reprimarea interna. Ceausescu trebuia executat in 22, si nu in 25, pentru ca numarul mortilor ar fi fost mult mai mic (din 22 decembrie pana in 28 au murit 942 de persoane – n.red.). El se indrepta de fapt spre Voinesti, langa Targoviste, acolo fiind o statie radio ce acoperea toata tara, un buncar de comanda cu facilitati de rezistenta indelungata. Nimic nu ne garanteaza ca unul sau mai multi generali nu veneau sa-l elibereze; ar fi urmat un razboi civil de necontrolat. Cred ca acel buncar e si azi acolo. Repet, trebuia ucis in 22, in fond a fost o revolutie, orice sustin contestatarii acestei realitati concrete, a fost o rasturnare a unei puteri odioase, impopulare, asa se intampla in revolutii, dictatorii pier ucisi chiar de propriul popor, de multimi dezlantuite, amintiti-va de Benito Mussolini, de ce a avut parte. Revolutia nu s-a terminat atunci, ci a continuat, dupa parerea mea, practic pina la alegerile din septembrie ‘92 si adoptarea Constitutiei.
Deocamdata, a scrie o carte despre acele evenimente nu intra in planurile mele. N-as putea sa va spun de ce.

Cele mai citite

Marseille, Atalanta, AS Roma și Bayer Leverkusen s-au calificat în „careul de ași” al Europa League

Olympique Marseille, Atalanta Bergamo, AS Roma și Bayer Leverkusen s-au calificat joi seară în semifinalele Europa League, după meciurile din manşa secundă a „sferturilor”. Liverpool...

Părerea românilor despre cazinourile pe bani reali

În momentul de față se discută foarte mult la nivel național despre cazinouri și platforme care oferă jocuri pe bani reali. Operatorii de jocuri...

Rătăciri din necunoaștere

Necunoașterea nu are doar efectul banal al nepriceperii. Îl are adesea și pe cel al opunerii la adevăruri ale vieții și la fapte. Perseverența...
Ultima oră
Pe aceeași temă