Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Marile afaceri ale micilor orase

In primul deceniu de democratie, orasele mici ale Ardealului, monospecializate industrial pe vremea regimului comunist, s-au zbatut pentru a supravietui valului de falimente ale fabricilor si uzinelor unde lucra majoritatea populatiei active. ...

Share

Rl online 0 comentarii

14.02.2007 - 00:00

In primul deceniu de democratie, orasele mici ale Ardealului, monospecializate industrial pe vremea regimului comunist, s-au zbatut pentru a supravietui valului de falimente ale fabricilor si uzinelor unde lucra majoritatea populatiei active. In al doilea deceniu de democratie, ceea ce statul lasase in paragina a fost inlocuit de investitii mijlocii si mari ale unor companii vest-europene, dar si ale unor investitori autohtoni cu disponibil de capital. In multe cazuri, noile fabrici asigura localitatile urbane unde s-au implantat ca nu vor fi “retrogradate” la statutul de comuna din cauza hemoragiei de populatie. Poate cel mai spectacular caz in speta este cel al judetului Arad, dar Clujul, Muresul si Hunedoara furnizeaza si ele exemple graitoare.
Primele investitii, primele semne ale dezvoltarii economice au venit in primul rand in orasele resedinta de judet si abia dupa ce pietele respective au inceput sa dea semne de saturatie, au inceput sa se vada primele raze de soare si in oraselele de provincie. Favorizate sunt, evident, cele din apropierea oraselor mari, puternice din punct de vedere economic. Tendinta este insa una pozitiva, iar dezvoltarea economica a micilor orase este pentru prima data ceva mai mult decat o promisiune electorala.

Turda reinvie

Conform primarului din Turda, Tudor Stefanie, pentru inceputul acestui an s-au anuntat deschideri de noi investitii care vor crea sute de locuri de munca in oras. Cel mai nou-venit este Swisspor, bine cunoscuta societate elvetiana care produce polistiren si materiale termoizolante. Ei vor oferi locuri de munca pentru cel putin 100 de oameni. Alt investitor recent este 3M - firma spaniola care produce materiale metalice pentru industria auto - si a creat de la inceputul acestui an 250 de noi locuri de munca. Primaria Turda a mai dat aviz favorabil construirii unui mare centru logistic al concernului german Rewe, din care fac parte lanturile de supermarketuri Billa si Pennymarket, in oras existand deja si doua astfel de magazine. Un alt investitor cu o politica agresiva de extindere este Ambient, lantul de magazine de tip bricolaj, care a anuntat o investitie la Turda.
Firma romano-germana ASA Cons are 300 de angajati turdeni care produc prefabricate de beton, iar Batec este o firma din Austria care produce mortare uscate si are pe statul de plata peste 150 de oameni. Tot mortare uscate produce societatea germana Hasit, care are, conform statisticilor oficiale, 250 de angajati. Argilon, un producator de elemente electroceramice, are 600 de angajati, iar Kaufland a mai absorbit circa 250 de salariati. Pe piata turdeana mai opereaza Rigips, producator britanic de materiale de constructii, si Holcim, care, desi si-a redus activitatea din motive ecologice, are totusi cateva sute de angajati la productia de ciment alb si in activitatea de insacuire. “Toti acesti investitori au sediul social in Turda si sunt platitori de taxe si impozite la bugetul local”, a afirmat primarul localitatii, Tudor Stefanie.

Campia Turzii, o sansa

Dupa decenii in care singura firma care conta pe piata locala a fost producatorul de sarma, orasul Campia Turzii pare sa beneficieze la randu-i de atentia investitorilor. Mechel SA, proprietara fostei SC Industria Sarmei Campia Turzii SA, are in jur de 3.700 de angajati, iar perspectivele acestei societati sunt pozitive, dupa ani de tulburari sociale si deriva economica. Conform reprezentantilor societatii, 2007 va fi anul respectarii promisiunilor din contractul de privatizare, care obliga societatea la investitii semnificative pana in 2008. Un alt semn bun vine din directia producatorului german Henkel, numarul unu in Europa in productia de detergenti si produse cosmetice. Desi inca refuza sa dea detalii concrete, firma germana a anuntat constructia unui punct semnificativ de productie. Un alt agent economic semnificativ este Chemical Independent Group SA, firma producatoare de pesticide. La investitii semnificative se mai numara Cercon Ariesul, fabrica producatoare de caramida.
Sebes - afaceri de sute de milioane de euro
Unul dintre orasele mici, cu circa 30.000 de locuitori, care a profitat din plin de apropierea de un drum european si de conditii propice pentru investitii este Sebes, din judetul Alba. In cativa ani, orasul a atras investitii de cateva sute de milioane de euro, reusind sa devina un concurent din multe puncte de vedere cu Alba Iulia.
Cea mai mare investitie este in prezent fabrica de pal melaminat a Kronospan, care a cheltuit cu achizitia si modernizarea platformei industriale aproximativ 250 de milioane de dolari. Grupul austriac (inregistrat in Cipru) a cumparat cele doua fabrici (una de PAL si una de MDF) detinute de rivalul sau italian Grupo Fratti la Sebes, in urma unei tranzactii de 200 milioane euro, restul fiind reprezentat de investitii ulterioare. Compania s-a orientat in special spre piata interna pe care distribuie 70% din productia de PAL pe care o realizeaza si 30% din productia de MDF. In ceea ce priveste piata externa, firma din Sebes exporta in special in tarile vecine - Moldova, Ucraina, Ungaria, dar produsele Kronospan ajung si in Asia, in China, Egipt sau Siria. Reversul medaliei il reprezinta faptul ca societatea produce formaldehida, un produs clasificat de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind cancerigen.
O alta megainvestitie la Sebes este cea a Holzindustrie Schweighofer, in valoare de peste 80 de milioane de euro. Firma produce cherestea de orice marime.
Potrivit site-ului Primariei Sebes, volumul investitiilor straine se cifreaza la aproximativ 500 milioane de dolari. Investitiile de la Sebes au fost favorizate de situarea orasului chiar pe un drum european, existenta unei platforme industriale cu toate utilitatile, personal calificat si posibila influenta saseasca in ceea ce priveste administratia locala. De altfel, Sebesul este orasul cu cel mai mic numar de someri din judetul Alba, reusind sa absoarba forta de munca si din alte zone ale judetului.

Bihorenii, sub zodia fratilor Micula si a Holcim

Compania elvetiana Holcim a ales Alesdul, cel mai apropiat orasel de Oradea, pentru a investi intr-o fabrica de ciment. Firma are un program de investitii de 160 de milioane de euro, cele mai importante proiecte ale sale fiind directionate catre reconstructia si dezvoltarea fabricii de la Alesd, cumparata in anul 2000 de la grupul francez Lafarge. Dupa ce a fost achizitionata de Grupul Holcim in iulie 2000, fabrica din Alesd a cunoscut modernizari importante, in valoare de peste 70 milioane euro. In prezent, linia de productie a cimentului gri, de 3000 tone/zi, este cea mai moderna din tara. Tot in zona Alesd s-au dezvoltat in ultimii ani fabrici de incaltaminte si imbracaminte, dar si o fabrica de mezeluri si preparate din carne. Firma care detine fabrica de mezeluri a dezvoltat si o linie de supermarketuri.
De asemenea, o alta investitie de amploare exista si in zona orasului Rieni si a localitatii Sudrigiu. Aici isi au platformele fabricile fratilor Ioan si Viorel Micula, European Food si European Drinks. Fratii Micula produc in fabricile din cele doua orase sucuri, bauturi alcoolice, paste fainoase, dulciuri, apa minerala, bere. Fabricile din zona atrag o mare parte din forta de munca din Rieni, Sudrigiu, dar si din Beius si satele din imprejurimi. La Valea lui Mihai exista investitii in lohn, cum sunt Ara Shoes Romania si Lloyd Shoes, firme care produc incaltaminte.

Oraselele aradene depind de finantarile straine

Mai multi investitori straini au anuntat deja ca, in anul 2007, vor sa-si dezvolte investitiile din judetul Arad sau sa inceapa altele noi. “In acest an, va incepe constructia a inca sase fabrici, intr-o noua zona industriala. Se vor realiza, astfel, doua lucruri importante, va disparea o vasta rampa de gunoi neautorizata, in locul careia vor fi construite fabricile. Pe de alta parte, va fi valorificat un teren pretabil numai pentru activitati de acest gen si se vor crea inca 2.000 de locuri de munca“, a declarat primarul orasului Sebis, Gheorghe Feies. Noua zona industriala a orasului se va intinde pe o suprafata de 30 de hectare, la iesirea spre localitatea Beliu. Prima fabrica din aceasta zona noua va fi “Cotta International“, specializata in productia de mobilier.

Chisineu Cris traieste din bani germani

Zona industriala a orasului aradean Chisineu Cris se pregateste sa absoarba un nou investitor, dupa ce conducerea companiei germane “Hock Metal Technologies“ si-a manifestat intentia de a-si dezvolta afacerile in aceasta localitate. Firma a inceput demersurile pentru cumpararea unui teren in suprafata de cinci hectare, situat in cartierul Padureni, la iesirea spre comuna Socodor. Investitorul vizeaza fabricarea de scule, stantarea si prelucrarea pieselor din mase plastice si are in vedere ca piata de desfacere industria constructoare de masini. Compania va amenaja la Chisineu Cris o hala de productie pe o suprafata de 2.000 metri patrati, urmand ca la inceperea activitatii sa fie oferite 30 de locuri de munca. Compania, care livreaza produse pentru “Daimler-Chrysler“, “Siemens“, “Bosch“, “Continental“, a prevazut pentru etapele de dezvoltare ale afacerii marirea capacitatii de productie cu pana la 10.000 mp si cresterea numarului de angajati pana la 200 de persoane.  

La Nadlac, concern olandez

Primarul orasului Nadlac, Vasile Ciceac, a anuntat ca o companie olandeza intentioneaza sa construiasca o fabrica de prelucrare a bioetanolului. Conducerea societatii a fost prezenta deja, de doua ori, in localitate pentru negocieri si intentioneaza ca, in acest an, sa demareze lucrarile de constructie a halelor de productie. “Le-am prezentat investitorilor olandezi oportunitatile de afaceri ale localitatii si am cazut de acord asupra terenului pe care urmeaza sa il punem la dispozitie pentru amenajarea investitiei“, a declarat Ciceac. Fabrica de prelucrare a bioetanolului din Nadlac va fi construita pe o suprafata de aproximativ 12 hectare, iar in urma derularii acestei investitii se vor crea peste 100 de locuri de munca. De asemenea, in Nadlac se vor construi o sala de sport, un campus scolar, dar si un sediu nou pentru Primarie, care va respecta standardele europene in ceea ce priveste relatiile cu publicul.

Lipova - zona industriala

In orasul Lipova urmeaza sa fie puse in practica trei programe finantate cu fonduri europene. Astfel, orasul va dispune de o statie de selectare a gunoiului menajer, precum si de o statie de epurare, a carei constructie se impunea dupa ce cea veche a fost scoasa din functiune in anul 1997. Nici investitiile straine nu vor ocoli, in acest an, orasul. Una dintre acestea este cea a societatii germane Schneider&Oechsler, care va construi doua hale de productie, urmand sa angajeze, in prima faza, aproximativ 200 de persoane. In cele doua hale de productie, care se vor intinde pe o suprafata de 1,5 hectare, se vor produce spoilere, masti si alte piese pentru caroseria autoturismelor. Investitia totala se va ridica la aproximativ 7 milioane de euro. Totodata, societatea comerciala Alko Kraft a decis sa-si extinda afacerile in orasul aradean Lipova. “Din intalnirile care au avut loc pana acum estimam ca in urmatoarele trei luni investitorii sa creeze in jur de 200-250 de locuri de munca. Unii au cumparat terenuri, altii au concesionat, multi au venit la fosta unitate militara, unde avem hale disponibile“, a precizat primarul Lipovei, Viorel Popina. Printre principalele obiective al administratiei locale pentru acest an se numara si dezvoltarea industriala a Lipovei. Specialistii lucreaza la un amplu proiect de realizare a unui parc industrial, care va cuprinde mai multe fabrici, hale de productie si societati comerciale. Parcul va fi amplasat la intrarea in oras, spre localitatea Neudorf, avand avantajul ca va fi amplasat in apropierea soselei care face legatura dintre Arad si Timisoara.

Petrosani - un milion de euro


Un puternic concern olandez a ales sa deschida in Petrosani - Valea Jiului - singura reprezentanta din Romania intr-o investitie de peste un milion de euro. Pentru functionarea reprezentantei, olandezii au ales ca locatie fosta fabrica de lapte din Petrosani, lasata in paragina dupa inchiderea acesteia, suprafata ocupata fiind de 10.000 de metri patrati. “Prin aceasta firma incercam sa realizam o activitate de import-export cu piese olandeze Mega Valves cum ar fi tevi si fitinguri, furtunuri, pompe de gradina, stropitori, picuratori, pompe de mana, cuple rapide, filtre, manometre, apometre, robineti, echipamente de muls si accesorii”, a precizat directorul firmei, Vasile Mihai Capris. Reprezentantii Hydrosystems vin si in sprijinul crescatorilor de animale din zona, dar si din intreaga tara, pentru ca ofera pe piata romaneasca echipamente absolut necesare pentru supravietuirea fermelor odata cu integrarea in UE. Pentru acest an, compania intentioneaza sa investeasca inca 500.000 de euro pentru constructia unui alt depozit, cu suprafata de 10.000 de metri patrati, la Constanta sau Bucuresti, dupa cel din Petrosani.

Reghin, dezvoltarea serviciilor  

O investitie care mai dinamizeaza economia locala apartine turcilor care au revitalizat Prolemn SA. Investitia a fost inceputa in 2003, iar daca atunci la Prolemn erau angajate 250 de persoane, acum acolo lucreaza aproximativ 1.000 de oameni. Prolemn SA este detinuta de holdingul turcesc Kastamonu Entegre.

Sighisoara - un mall  

Primarul municipiului Sighisoara a avut discutii cu reprezentantii unei firme pentru realizarea unui mall in localitate, pe locatia fostei tesatorii de stofe. “Noul proprietar care a obtinut cladirile prin retrocedare s-a interesat de avizele necesare demolarii imobilelor de pe acel teren si ridicarea unui mall. Trebuiau sa vina dupa certificatul care sa le permita demolarea, dar deocamdata proiectul e in faza discutiilor preliminare”, ne-a precizat Mihaela Tark, purtatorul de cuvant al Primariei Sighisoara. Ca investitii recente, in 2006 firma elvetiana Sefar a realizat o hala de productie pentru stofe dupa ce a castigat o licitatie pentru un teren din municipiu, iar pentru Sefar tot elvetienii vor mai construi o fabrica de materii prime Siderar, in acest an.

 

Localitati alese de investitori

 

- Campia Turzii - Mechel, Henkel, Chemical Independent Group
- Turda - Swisspor, 3M, ASA Cons, Rewe, Batec, Hasit, Rigips, Kaufland, Holcim
- Sebes - Kronospan, Holzindustrie Schweighofer, Grupo Fratti
- Alesd - Holcim
- Rieni - European Food, European Drinks
- Valea lui Mihai - Ara Shoes, Lloyd Shoes
- Sebis - Cotta International
- Chisineu Cris - Hock Metal Technologies
- Lipova - Schneider & Oechsler
- Petrosani - Hydrosystems
- Reghin - Kastamonu Entegre
- Sighisoara - Sefar
- Pascani - Kosarom, Pakmaya

 

Pascani - salvat de carnati si drojdie de bere


Exemplele de relansare industriala din alte regiuni ale Romaniei sunt mult mai rare si mai putin convingatoare. Pascani este orasul in care aproape nu s-a mai intamplat nimic de multi, multi ani. Acelasi primar ii pastoreste pe pascaneni de aproape trei decenii, schimband regimurile ca sosetele. Dar oamenii din Pascani il iubesc pentru ca a reusit sa atraga doua investitii majore care au scapat orasul de la infometare - o fabrica de drojdie de bere si un complex de crestere a porcilor si de prelucrare a produselor din carne; “Prin anii ‘90 nu mai mergea nimic. Abatorul se inchisese, fabrica de zahar era in pragul falimentului, iar uzina de osii si boghiuri abia se tara. Ramasese numai fabrica de perdele care mai lucra la intreaga capacitate. Doua investitii particulare au salvat Pascaniul. Fabrica de drojdie si complexul de prelucrare a carnii au dat de munca la peste trei sferturi din oras“, isi aduce aminte Vasile Bargauan, inginer la fabrica de drojdie Pascani. Ambele investitii sunt particulare, fiecare avand valori de zeci de milioane de euro. Unii cetateni din Pascani sustin ca daca nu ar fi fost fabrica de drojdie, muncitorii de la Nectarul Pascani ar fi ramas pe drumuri. “Fabrica de zahar a dat faliment si majoritatea oamenilor si-au gasit de lucru la drojdie. In partea cealalta, la complexul de porci si combinatul de prelucrare a carnii s-au angajat multi oameni de la Remar (uzina de material rulant - n.r.). Si asta a dat faliment sau, nu mai stiu”, povesteste Romeo Gurita, fost magazioner la Remar Pascani, in prezent muncitor la combinatul de prelucrare a carnii din Pascani. Singura fabrica din timpul comunist care a supravietuit tranzitiei si face mari eforturi acum sa se alinieze la cerintele UE este fabrica de perdele “Siretul” Pascani. “Noi am supravietuit datorita comenzilor externe. Nu am lucrat pe lohn, dar am avut comenzi, inclusiv pentru armata Germaniei. Si acum producem corturi si alte componente textile pentru uz militar. Perdelele mai reprezinta doar la 10-15% din productie. Ne-am reprofilat, ca altfel muream ca si celelalte intreprinderi din Pascani”, a precizat Emilia Frunza de la “Siretul” Pascani.


Un articol de: Oana Buzatu, Ovidiu Hategan, Georgiana Anghel, Florin Tomuta, Carmen Cosman, Ionut Oprea, Catalin Dumitrescu

Citește totul despre:

Comentarii

loading...