14.3 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăLifestyleFoodCum vindem Bucureştiul: un slogan, o politiciană blondă şi un cec în...

Cum vindem Bucureştiul: un slogan, o politiciană blondă şi un cec în euro

“Europa este mai tânără la Bucureşti” (“Europe is younger in Bucharest”). Cu acest slogan vrea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să promoveze Capitala în următorii patru ani. Intenţia a fost anunţată săptămâna aceasta, în cadrul unei consultări “cu factorii implicaţi în turism la nivelul oraşului”, aşa cum a precizat MDRT.

La întrebarea “de ce?”, reprezentanţii ministerului au răspuns în felul următor: Bucureştiul trebuie să fie orientat către viitor, nu către trecut, iar din acest punct de vedere promovarea turismului de business, al celui cultural şi al celui  generat de evenimente ar fi cea mai nimerită.

Dar este Bucureştiul acel “oraş dinamic, în plină dezvoltare, diferit de alte capitale”, după cum îl prezintă MDRT? Vor descoperi turiştii străini veniţi în Bucureşti acea tinereţe clamată de slogan? Ce motto-uri au alte oraşe din Europa şi din lume? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care îşi proune să răspundă romanialibera.ro în încercarea de a lămuri dacă ministerul condus de Elena Udrea a venit sau nu cu o idee fericită.

E de bine

Bogdan Naumovici, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de publicitate din România, creative director-ul de la Leo Burnett România,  spune, ca primă impresie, că sloganul nu sună rău. “Sigur, trebuie judecat în contextul unei strategii concrete. Dar eu zic de multă vreme că în oraşul ăsta nu ai ce promova altceva decât bucureştenii şi spiritul locului“, adaugă Bogdan Naumovici.

E de rău

Ştefan Liuţă, director de strategie al agenţiei de branding Grapefruit, se arată sceptic cu privire la mesajul sloganului. “În primul rând, afirmaţia este ambiguă. Am stat ieri de vorbă despre acest slogan cu un tânăr olandez, venit pentru prima dată la Bucureşti, care mi-a mărturisit că nu îi e clar ce vrea să comunice: că Bucureştiul e pentru tineri sau că e o capitală mai nou-intrată în UE? În orice caz, prima lui impresie a fost că mesajul nu are susţinere în realitate”, povesteşte Ştefan Liţuă.

După care, specialistul oferă propria interpretare:  “Bucureştiul are obiective culturale, dar nu neapărat pentru tineri. Tinereţea e un atribut pe care l-aş asocia mai degrabă cu oraşe precum Londra sau Barcelona. În cazul Bucureştiului, acest slogan nu ar face altceva decât să inducă aşteptări greşite”.

Câţi Parişi sunt pe lume?

Autorităţile par însă hotărâte. Au un aşa-numit Plan de marketing turistic pentru Bucureşti – care ar fi costat în jur de 100.000 de euro – şi ar vrea să-l pună în aplicare începând cu luna septembrie. Banii au fost plătiţi companiei franceze Detente Consultants, care are reprezentanţă şi în România, la Ploieşti.

Nu este clar dacă un Bucureşti care face “Europa mai tânără” va fi mai atractiv decât o capitală poreclită, cu nostalgie interbelică, “Micul Paris“. Cert este că un nou slogan ar individualiza Bucureştiul faţă de alte oraşe care se legitimează cu faima Parisului. Astfel, cu apelativul “Micul Paris” se mai alintă şi oraşul german Dusseldorf. Ca “Paris al Estului” se recomandă capitalele Ungariei şi Letoniei, Budapesta, respectiv Riga, şi chiar metropola chineză Shanghai.

Pentru cunoscători, capitala cubaneză Havana este “Parisul Caraibelor”, iar capitala egipteană Cairo – “Parisul de pe Nil”. “Parisul Americilor” ar fi capitala argentiniană Buenos Aires, iar “Parisul Orientului Mijlociu” – capitala Libanului, Beirut. Şi alte oraşe, mai puţin cunoscute, îşi revendică din popularitatea Parisului: Abidjan (Coasta de Fildeş), Bandung (Indonezia), Tromso (Norvegia), Saigon (Vietnam) sau Karjaa (Finlanda).

Veneţiile şi Atenele…

După acelaşi calapod, aritectura renascentistă a Veneţiei sau templele antice ale Atenei sunt modele pentru imaginea turistică a multor oraşe de pe glob.

“Replicile” Veneţiei: Amsterdam (Olanda), Birmingham (Anglia), Hamburg (Germania), St Petersburg (Rusia) sau Stockholm (Suedia).

“Copiile” Atenei: Edinburgh (Scoţia), Vilnius (Lituania), Atlanta (SUA), Sofia (Bulgaria), Bogota (Columbia).

Ridicolul pândeşte

“Brandingul oraşelor este o mare isterie a zilelor nostre”, scria, pentru publicaţia The Atlantic, jurnalistul american Richard Florida, în martie 2011. El atrăgea atenţia că un slogan nu se poate limita la o frază care să aţâţe, ci trebuie să cuprindă autenticitatea locului pe care îl descrie.

“E mult mai greu decât pare. Multe oraşe rămân cu jafuri de slogane!”, se revolta jurnalistul. Richard Florida a trecut în revistă câteva motto-uri “ridicole” adoptate de o serie de localităţi americane:

Hooker, Oklahoma (în argou se traduce prin “prostituată”) –  “Este o locaţie, nu o vocaţie”

Walla Walla, Washington – “Atât de frumos, că l-am denumit de două ori”

Saratoga, Wyoming – “Unde păstrăvii sar pe strada principală”

Arlington, Texas – “Iar mulţimea înnebuneşte”

Linesville, Pennsylvania – “Unde raţele calcă peştii”

Platitudini pe bani publici

În Occident, dezbaterile referitoare la sloganurile locale sau naţionale sunt deja un reflex. În 2007, publicaţia The Independent apărea cu un articol critic la adresa unei “găselniţe” a executivului scoţian: “Bine aţi venit în Scoţia!”. Urarea-slogan a rezultat la acea vreme în urma unui studiu guvernamental întins pe şase luni şi care a costat 125.000 de lire sterline. Jurnaliştii de la The Independent au inventariat alte slogane ciudate, introduse sau pe punctul de a fi introduse pentru diverse localităţi din Marea Britanie:

Edinburgh: “Capitala care inspiră”

Kirkcudbright: “Oraş ştiinţific cu moştenire artistică’

Leeds: “Trăieşte-l, iubeşte-l”

Nottinghamshire: “N”

Manchester: “Unic Manchester”

“Cu un slogan nu se face primăvară”

Înapoi la “Europa este mai tânără la Bucureşti”, Bogdan Naumovici menţionează că sloganul are nevoie de o campanie serioasă, “argumente şi acţiuni”.

“E bună vizarea tinerilor, dar cu un slogan nu se face primăvară”, conchide Naumovici.

Ştefan Liuţe ridică o serie de probleme care ar putea zădărnici intenţia MDRT de a “vinde” Bucureştiul ca pe un oraş tânăr: “Avem într-adevăr o clasă de oameni activi socio-economic şi cultural care se încăpăţânează să creeze valoare, în ciuda tuturor piedicilor. Dar, din păcate, aceştia nu definesc Bucureştiul din cauza ponderii lor reduse în comparaţie cu ce regăsim în alte oraşe europene începând chiar cu Budapesta şi Praga.

Sloganul se potriveşte si mai puţin cu imaginea fizică a oraşului, a cărui infrastructură este departe de a putea fi caracterizată drept tânără”. Liuţe concluzionează că oraşul “efervescent” Bucureşti  – condiţia strategiei de marketing gândite de ministerul Elenei Udrea – va putea să existe doar atunci când “bucureştenii vor avea încredere în ei înşişi şi în viitorul urbei lor”.

Claudiu Berbece
Claudiu Berbecehttp://claudiu-berbece
Claudiu Berbece, reporter Rl online
Cele mai citite

Mesajul premierului Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea României la NATO

În cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a devenit un pilon important şi şi-a consolidat poziţia în interiorul alianţei, respectându-şi angajamentele...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă