» Problemele actuale de pe Autostrada Soarelui nu se vor remedia in viitorul apropiat, sustine Mihai Grecu, director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
» Panouri electrice de avertizare care nu functioneaza, telefoane de urgenta pline de panze de paianjen, panouri antiorbire furate si toalete publice fara apa, de aceste "facilitati" beneficiaza acum romanii pe autostrada. Iar Mihai Grecu spune, senin, ca situatia va mai ramane asa.
Seful CNADNR recunoaste, de fiecare data cand este intrebat, ca respectivele instalatii nu functioneaza, dar pune asta doar pe seama furturilor permanente de fibra optica. Grecu a admis ca fibra optica nu este unica solutie si ca s-ar putea aplica si alte solutii tehnice, care lasa hotii cu buzele umflate.
Lant de scuze
"Da, se pot folosi comunicatiile prin unde radio sau prin satelit. Vedeti, insa, noi deja am investit peste opt milioane de euro in actualul sistem. 50% din aparatura este inca pe autostrada, nu putem sa o schimbam acum. si asa mai avem de platit un milion de euro la firma care le-a montat, care nu mai discuta cu noi decat prin avocati", ne-a explicat directorul CNADNR. Grecu nici macar nu este convins ca functionarea panourilor electrice de afisaj – regula de baza pe autostrazile din Occident – ar fi utila in cazul unui accident precum cel de vinerea trecuta, cand mai multe masini s-au tamponat pe Autostrada Soarelui din cauza unei perdele groase de fum. "Pana s-a semnalat fumul si s-a anuntat, primele masini s-au ciocnit. Pana s-ar fi afisat pe panouri, oricum accidentul ar fi avut loc", spune cu ciudat de multa liniste si resemnare seful Administratiei Drumurilor. Conform legii, institutia pe care o conduce in calitate de administrator al autostrazii, are o importanta parte de vina pentru disfunctionalitatile din cauza carora ambuscadele de vineri nu au putut fi evitate.
Panouri din 100 in 100 de metri
Pe autostrazile din Occident, marcarea distantelor se face nu doar din kilometru in kilometru, ci din o suta in o suta de metri. Conform manualului "Rolul serviciilor de urgenta in managementul incidentelor rutiere din Olanda", in caz de urgenta, acest lucru permite o mai rapida identificare a locului unde s-a petrecut un accident. "Da, avem si noi acest sistem pe 20% dintre retelele de drumuri din Romania. Pe autostrada, insa, nu. Dar nu sunt norme obligatorii in acest sens, ci doar reglementari. Poate o sa vopsim pe asfalt, sa nu se fure panourile", raspunde, nu foarte convins, directorul Grecu. Pe de alta parte, A2 are iesiri catre drumuri laterale, in medie, din 30 in 30 de kilometri, ceea ce face extrem de anevoioasa interventia in cazul in care un accident se petrece pe sensul opus de mers al echipelor de salvare. In Vest, pe marginea mai multor autostrazi, dar in afara lor, exista un culoar suplimentar, cu intrari din cinci in cinci kilometri. "Da, stiu, se numesc drumuri colectoare, dar se gasesc mai degraba pe autostrazile urbane, nu pe cele care trec prin camp. Dar si la noi sunt din loc in loc parapeti, care se pot detasa in caz de nevoie. Daca am fi construit iesiri si intrari mai dese, ar fi crescut pretul autostrazii", se scuza Mihai Grecu.
"Noi aflam cel mai adesea de la televizor"
In fine, conform unui alt manual pentru incidente de trafic, dupa un accident, banda afectata de drum se blocheaza cu semne luminoase mobile, care se aduc la fata locului. De asemenea, exista un sistem integrat de urgenta din care fac parte administratorul drumului, precum si reprezentanti la nivel national, regional si local ai Politiei, Salvarii, Pompierilor, reprezentanti ai companiilor de degajare a drumurilor. La accidentul de vineri, din dreptul localitatii Dragos Voda, aceste semnale luminoase nu au existat, politia fiind nevoita sa blocheze drumul cu un tir, solutie acceptata in Occident doar ca una imediata, pentru prima faza a interventiei. "Nu stiu daca semnalele mobile erau disponibile. Da, sunt in administrarea noastra, dar nu stiu care era starea lor. Chiar o sa verific. Oricum, noi propunem ca acestea sa fie transferate la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta", s-a aratat surprins Mihai Grecu. Acesta a afirmat ca, deoarece nu exista un comandament unic pentru interventii in aceste situatii, compania afla ultima ce se intampla pe propriile drumuri. "Cei de la 112 suna la Politie, la Pompieri, dar la noi nu se gandesc sa mai sune. Noi aflam cel mai adesea de la televizor."
Normalitate
» Proasta administrare
a drumurilor, culpa penala
Potrivit legii, "in cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, nesemnalizarii sau semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dupa caz, administrativ, contraventional, civil sau penal", se arata in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, completata in 2006.
» In Marea Britanie, informatiile
vin pe mobil
Conditiile de trafic de pe autostrazi sunt afisate, in Marea Britanie, nu doar pe panourile electrice de pe strazi, ci si – in timp real – pe telefonul mobil si chiar pe un site de Internet al agentiei britanice de autostrazi
(www.trafficengland.com). De pe respectiva pagina se pot obtine informatii de la Centrul National de Control al Traficului. soferii pot afla pe ce drumuri se circula cu intarzieri din cauza aglomeratiei sau a reparatiilor, unde a avut loc un incident rutier, unde se fac lucrari, care sunt conditiile de vreme. Mai mult, conducatorul auto este informat si despre evenimente ce vor avea loc in viitor (de exemplu, competitii sportive sau reparatii programate) care pot afecta traficul.
