„Dinozaurii” din justitie vor putea avea si salariu, si pensie de serviciu!

Unde se blocheaza reforma in Justitie daca pachetul de legi va fi pus in aplicare cu modificarile impuse de Curtea Constitutionala si PSD? Raportul Comisiilor juridice votat ieri in Parlament n-a adus imbunatatiri esentiale. Dimpotriva. Compromisul visat de presedintele Traian Basescu nu s-a realizat. Dar ce a ramas? Ce e rau in ce s-a votat si, mai ales, de ce e rau?

In primul rand, Romania tot nu va scapa de dinozaurii din justitie. Dimpotriva, risca sa ramana cu ei si sa le plateasca, in acelasi timp, si salariu, si pensie de serviciu. Sunt zeci de judecatori si procurori, scoliti la justitia de tip sovietic, care au implinit de ani buni varsta de pensionare si inca sunt in functii. Cu ei, reforma bate pasul pe loc. Proiectul Guvernului prevedea ca, odata implinita varsta de pensionare, magistratii sa fie obligati sa plece si, foarte important, sa nu poata cumula pensia de serviciu cu alte venituri. Aceasta din urma prevedere a fost insa declarata neconstitutionala. Parlamentul a votat ieri o varianta care le permite dinozaurilor din justitie sa revina in sistem pe usa din dos. Astfel, magistratii vor fi obligati sa iasa la pensie, dar le e permis cumulul de functii, adica se pot angaja in alta parte. Sau, mai grav, pot reveni chiar pe functia de judecator sau procuror si, astfel, incaseaza si pensia, si salariul.

La vremuri noi, tot ei

Din pachetul de legi a fost eliminata si ideea de concurs. Este, poate, una dintre cele mai grave mutilari suferite de pachetul de legi privind reforma justitiei. Asta din cauza ca s-a renuntat la textul care prevedea ca, la data intrarii in vigoare a legii, inceteaza mandatele de conducere ale judecatorilor si procurorilor de la Curtile de Apel, tribunale si judecatorii. Adica toata suflarea de la varful justitiei ramane pe pozitii. In varianta guvernului, mandatele de conducere ale sefilor din justitie, fie ei procurori sau judecatori, erau suspendate la intrarea in vigoare a legii. Urma ca, in termen de cateva saptamani, sa fie organizate concursuri. Astfel, instantele si parchetele din tara ar fi avut sansa unor sefi angajati pe baza de competenta, si nu la rasplata politica. Modificarea Parlamentului prevede ca mandatele sa fie duse pana la capat si abia apoi sa fie organizate concursuri. Adica peste cativa ani. Majoritatea numirilor in functii de conducere au avut loc la sfarsitul lui 2004, sub Guvernul PSD. Numirile se faceau pe baza unui simplu interviu la Consiliul Superior al Magistraturii, o procedura vadit subiectiva. Actualul Guvern trebuia sa faca dovada, in fata Uniunii Europene, ca asaza sistemul pe baze noi, or asta inseamna in primul rind oameni noi.

Si membri CSM, si sefi la instante si parchete

In fine, proiectul Macovei mai prevedea obligativitatea ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii, 19 la numar, sa aleaga intre CSM si functiile de conducere din instante sau parchete. Or, in varianta modificata de PSD, membrii CSM pot opta intre cele doua, fara a fi obligati insa sa o si faca. Asta inseamna, de exemplu, ca doamna Lidia Barbulescu, membru CSM, va avea posibilitatea sa-si pastreze si functia de vicepresedinte la Curtea de Casatie. La fel, un alt membru CSM, Anton Pandrea, va putea ramane in fruntea sectiei penale de la Curtea de Casatie si, in consecinta, sa incaseze lefuri din ambele locuri. Dar nu asta e problema. Ci faptul ca vor putea crea inhibitii in randul instantelor unde continua sa activeze, data fiind puterea de „inchizitor” pe care le-o confera CSM.

Botos si Amarie vor putea fi schimbati

In fine, ce a ramas bun? Prea putine. In legile care vor ajunge pe masa presedintelui Basescu pentru promulgare se arata ca ministrul Justitiei va putea sa propuna presedinteui, dupa consultarea CSM, schimbarea sefilor de la Parchetul General si Parchetul National Anticoruptie. Adica inlocuirea controversatilor Ilie Botos si Ioan Amarie.
Tot la capitolul „bile albe”, noile prevederi acorda o mai mare independenta procurorilor ne-sefi.
E de asteptat insa ca Traian Basescu sa intoarca legile la Parlament.