Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Propunere halucinantă: Judecătorii - acţionari și asociaţi la firme

Comisia numărul 1 a CSM a intenţionat să modifice legile judiciare în așa fel încât să anuleze incompatibilitățile și conflictele de interese vitale pentru bunul mers și transparența actului de justiție.

Share

Ondine Ghergut 0 comentarii

Actualizat: 30.07.2015 - 00:12

Comisia numărul 1 a CSM a intenţionat să modifice legile judiciare în așa fel încât să anuleze incompatibilitățile și conflictele de interese vitale pentru bunul mers și transparența actului de justiție.

Dacă modificările propuse de Comisia numărul 1 a CSM ar deveni realitate, nu ar mai fi decât un pas până la situaţia în care, invocându-se modelul norvegian, judecătorii să poată ocupa funcții de conducere într-un partid politic. Unul dintre susținătorii acestor propuneri ar fi fost judecătorul Norel Popescu, cel ales în CSM cu  „autocarul PSD”, după cum susţin surse din comisie. Norel Popescu nu ne-a răspuns la telefon pentru a comenta informația.

Mecanismul prin care s-ar fi anihilat incompatibilitățile și conflictele de interese

Prima problemă pe care  Comisia 1 a CSM a vrut să o tranșeze  a fost  modificarea legislației pentru ca magistrații să ocupe funcții de conducere, administrative  sau de control în societăți civile sau comerciale, inclusiv  în bănci sau în societăți de asigurare ori financiare. Mai mult, ca să fie convingătoare argumentarea pentru schimbarea legislației, Direcția Afaceri Europene a CSM a fost pusă să facă un studiu despre ce alte funcții publice și private pot ocupa magistrații din unele țări europene. Direcția a ales, ca exemple, pe primele două locuri, țările cu cea mai mică rată a infracțiunilor, respectiv Danemarca și Norvegia.

În Danemarca,  magistrații pot ocupa funcții separat de cea judiciară, putând fi membri ai unor organisme publice sau private, în companii naționale, dar pot ocupa și poziţia de membru al unei comisii de arbitraj sau de soluționare a litigiilor în afara instanțelor de judecată. În Norvegia, în schimb, magistrații pot ocupa funcții de conducere într-un partid politic înregistrat. În ambele state există condiționalități, dar din rezumatul care ar fi convenit unor membri ai CSM - spun sursele noastre -  rezulta posibilitatea ca magistrații să ocupe funcții în societăți private sau funcții de conducere în partide politice fără condiționalități stricte care să fie și respectate.

Dacă în Danemarca și Norvegia sunt permise aceste oportunități pentru magistrați, de ce n-ar fi și în România? Dacă avem obligația să ne aliniem practicilor europene, de ce n-am alege ce ne convine și am aplica și în România? Cam așa și-ar putea susține argumentația magistrații-doritori de funcții în privat sau în politică, spun specialiștii. Nu contează, însă, că România este cea mai corupță țară a UE, în timp ce în Norvegia și Danemarca incidența infracțiunilor de corupție este cea mai mică. Important era ca magistrații noștri să fie egali în drepturi cu ai lor.

RL a oprit inițiativa de modificare a legislației judiciare – surse

„România liberă“ a tras un semnal de alarmă încă dinaintea începerii ședinței Comisiei 1 a CSM. Surse din CSM spun că la intrarea în ședință unii membri ai Comisiei 1 aveau printul cu articolul din „România liberă“ și discutau despre modul în care poate fi interpretat demersul lor. Unii au ajuns la concluzia că modificările propuse  sunt de-a dreptul scandaloase, motiv pentru care membrii Comisiei au decis să păstreze actuala reglementare potrivit căreia magistrații nu au voie să deruleze activități comerciale, să dețină funcții cu excepția celor didactice și editoriale, iar dacă moștenesc acțiuni la o societate comercială trebuie să le înstrăineze într-o perioadă rezonabilă. 

Menționăm că judecătorul Norel Popescu, unul dintre cei care ar fi susținut modificările legislative,  NU a fost prezent la dezbaterile din comisie deoarece ar fi în concediu, spun sursele noastre.

Subordonarea Inspecției Judiciare ar favoriza mușamalizarea unor abuzuri

O altă calamitate se putea produce astăzi dacă aceeași Comisie 1 a CSM ar fi decis să re-subordoneze Inspecția Judiciară. Subiectul nu a fost respins de Comisia 1, ci doar amânat, dovadă că Inspecția rămâne durere mare în rândul magistraților. Înainte de a deveni independentă, presa era plină de exemple de mușamalizare ale unor abuzuri ale magistraților. Acest lucru se datora influenței pe care o puteau exercita membrii din CSM asupra Inspecției. Inspecția a devenit independentă din 2012 și este un organism ce funcționează „pe lângă” CSM (nu „în cadrul” CSM).

Inspecția independentă a instrumentat implicarea PSD în alegerea lui Norel Popescu în CSM

De când Inspecția Judiciară a devenit independentă, curg spre CSM notele de inspecție care scot la iveală abuzuri ale magistraților. CSM decide asupra eventualelor sancțiuni, dar pentru că notele de inspecție sunt bine argumentate, a crescut rata sancțiunilor, spun sursele noastre din Consiliu. Ei bine, acum se dorea revenirea la formularea „Inspecția Judiciară funcționează în cadrul CSM”, adică subordonarea. Și acest proiect a fost susținut, între alții de Norel Popescu, spun sursele noastre.

Cumva ar putea exista și un argument: judecătorul Adrian Curelea, fost șef al Judecătoriei Orșova, acum președinte al Tribunalului Mehedinți, apropiat al judecătorului CSM Norel Popescu, este judecat de CSM în cadrul unei acțiuni disciplinare, sesizarea fiind a Inspecției Judiciare.

Inspecția a instrumentat modul în care judecătorul Adrian Curelea, pe atunci șef al Judecătoriei Orșova, a făcut rost de un autocar, prin președintele PSD Orșova, Constantin Popescu, pentru a-i transporta pe judecătorii de tribunal la Curtea de Apel Craiova să-l voteze pe ca membru CSM pe Norel Popescu, pe atunci președinte al Tribunalului Mehedinți. Această acțiune a judecătorului Curelea a tranșat alegerile pentru CSM, Norel Popescu câștigând la o diferență foarte mică de contracandidatul său. În plus, dacă nu ar fi fost duși cu autocarul, probabil că nu ar fi fost cvorum, iar Norel Popescu ar fi pierdut alegerile. Ne-a declarat-o însuși fostul președinte al CSM, Adrian Bordea. După ce judecătorul Norel Popescu a intrat în CSM, locul lui de președinte al Tribunalului Orșova a fost ocupat de Curelea.

Magistratului îi era interzis să apeleze la logistica unui partid (PSD) pentru a sprijini alegerile pentru CSM. De aceea se spune că Norel Popescu a fost ales în CSM cu autocarul PSD. Și de aceea, acum, judecătorul Curelea este în plină acțiune disciplinară la CSM, probele fiind furnizate de Inspecția Judiciară. Specialiștii consultaţi de RL consideră că, dacă Inspecția nu ar fi fost total independentă de CSM, probabil că acțiunea disciplinară nu ar fi existat. 

Schemă controversată de promovare

Comisia a mai avut pe ordinea de zi două teme importante: una viza  modificări legislative care să permită șefilor de instanțe să compună completele de judecată  și să mute judecătorii dintr-o secție în alta, unde consideră că este necesar, pretextul putând fi volumul de muncă. În prezent, acesta este atributul colegiului de  conducere al instanței. Specialiștii spun că a lăsa la discreția unei singure persoane cariera colegilor subordonați poate naște abuzuri. Acesta ar fi și motivul pentru care membrii CSM au decis să consulte instanțele înainte de a face modificările legislative.

 Cealaltă a privit modificarea legislației, astfel încât să permită reintrarea în magistratură a foştilor magistrați și intrarea în magistratură a unor avocați cu vechime de 18 ani. Intrarea în magistratură s-ar face doar pe baza unui interviu în fața CSM. Specialiștii spun că există riscul să reintre în magistratură foști magistrați care ar fi fugit de DNA, pe de o parte. Pe de alta, organizații profesionale precum UNJR susțin menținerea examenelor serioase de accedere în magistratură pentru a se elimina intrarea unor juriști slab pregătiți. Acum, în magistratură se intră după examene severe, scris, interviu, evaluare psihologică.

Magistratul Norel Popescu, în prima linie a unor idei de modificare a legislației care pot periclita sistemul

Citește totul despre:

Comentarii

loading...