A început asaltul asupra Justiției. Este Tiberiu Nițu protejat?

Suspiciunile vin din direcția Consiliului Superior al Magistraturii și a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Share

Ondine Ghergut 0 comentarii

Actualizat: 29.01.2016 - 14:25

Suspiciunile vin din direcția Consiliului Superior al Magistraturii și a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Surse din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), consultate de „România liberă“, susțin că procurorul general al României, Tiberiu Nițu, nu-și va da demisia din cauza scandalului declanșat de folosirea nelegală a coloanelor oficiale formate din polițiști de la Poliția Rutieră  la care, potrivit legilor invocate de DNA, nu avea dreptul.

Motivul pentru care Tiberiu Nițu nu vrea să renunțe la funcție ar fi  asigurările  primite atât de la unii membri ai Consiliului, cât și de la vârful Senatului României, că nu va fi revocat din funcție, chiar dacă ministrul Justiției Raluca Prună ar vrea să apeleze la această formulă. 

Procurorul general nu ne-a răspuns la apeluri pentru a ne confirma sau infirma informația, în ciuda insistențelor noastre.

Precizăm că ministrul Justiției a refuzat să facă declarații cu privire la o eventuală propunere de revocare a procurorului general.

Tăcerea CSM, semn al susținerii lui Nițu?

Suspiciunile că Tiberiu Nițu este susținut de unii membri CSM poate fi explicat și prin faptul că, în  ședința de plen a acestui Consiliu de ieri, nu s-a adus vorba de măsurile ce ar trebui luate pentru a se aplana scandalul public provocat de procurorul general prin folosirea excesivă a coloanelor oficiale asigurate de Poliția Rutieră, deși NU  avea dreptul la ele.

Tăcerea CSM  este cel puțin ciudată, mai ales că procurorul general a fost nominalizat într-un comunicat al DNA ca beneficiar  de "folos necuvenit", prin utilizarea echipajelor Poliției Rutiere, în dosarul penal în care s-a cerut ridicarea imunității fostului ministru de Interne, senatorul Gabriel Oprea.

 Specialiștii consultați de România Liberă susțin  că Nițu ar trebui să-și dea demisia din funcția e procuror general al României deoarece DNA, structura care anchetează "folosul" său "necuvenit",  îi este subordonată. De asemenea, pentru că a semnat, alături de fostul ex-ministru de Interne Gabriel Oprea, protocolul pentru a obține acest "folos necuvenit", respectiv echipaje de Poliție Rutieră la care nu avea dreptul.  Iată cel puțin două motive pentru care membrii CSM ar fi trebuit să reacționeze joi, în ședința de plen, dar nu au făcut-o.

 În alte ocazii, cel puțin un membru CSM – judecătorul Horațius Dumbravă – a cerut demisia unui magistrat, șef de secție la Înalta Curte, care nu a respectat legea. Spre exemplu, în 2011, Horațius Dumbravă a cerut demisia judecătoarei Gabriela Bârsan, implicată într-un scandal de corupție. Joi, însă, magistratul nu a mai cerut și demisia lui Tiberiu Nițu, deși acesta se află într-o situație oarecum similară cu judecătoarea Gabriela Bârsan. 

Tăcerea CSM, organism obligat să apere independența, imaginea Justiției, respectarea legilor de către magistrați, inclusiv de către procurorul general al României, membru de drept al Consiliului, poate fi un semnal că Tiberiu Nițu este protejat.

Tăriceanu, președintele Senatului, o altă sursă  de posibilă protecție 

Este posibilă  și o altă sursă de protecție, anunțată joi de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cel care dorește ca prin inițiativa sa legislativă să ia pârghiile numirii procurorului general, a șefilor DNA și DIICOT din mâinile ministrului Justiției și a președintelui țării și să le mute doar în curtea CSM.

Abia după acest anunț al președintelui Senatului, Tiberiu Nițu și-a exprimat public opinia, apelând la un comunicat în care susține, în rezumat, că nu a încălcat nici o lege atunci când a semnat  protocolul cu ministrul de Interne, Gabriel Oprea pentru a primi echipaje de însoțire de la Poliția Rutieră. Nițu suține  că are dreptul la protecție datorită specificului funcției sale. E adevărat că are dreptul la protecție, dar din partea SPP, nu a Poliției Rutiere. Legea prevede clar: de coloanele oficiale formate din echipaje ale Poliției Rutiere beneficiază doar președintele țării, premierul și președinții celor două camere parlamentare.

Faptul că, după ce a tăcut  trei zile de la declașarea scandalului, Nițu a reacționat public abia după anunțul președintelui Senatului că va muta, prin modificarea legii, atributul de a-l propune /revoca pe procurorul general de la ministrul Justiției la CSM, ar fi un semn că i s-ar fi promis sprijin și din zona politică. 

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, nu a putut fi contactat pentru a-și expune punctul de vedere.

Ce spune DNA

Direcția Națională Anticorupție susține că procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a beneficiat de folos necuvenit prin folosirea echipajelor de Poliție Rutieră, la care nu avea dreptul. În medie, Nițu a folosit aceste echipaje  de două ori pe zi, producând astfel prejudicii Poliției Rutiere, mai susține DNA.

Echipajele de la Poliția Rutieră folosite de procurorul general Nițu puteau  fi  distribuite în stradă, pentru prevenirea accidentelor de circulație, spre exemplu. 

Ministrul Justiției, Raluca Prună, nu a anunțat, deocamdată, dacă va cere revocarea lui Tiberiu Nițu. Se știe doar că a avut o convorbire cu procurorul general al României, iar când a ieșit, ieri, din sediul CSM, la insistențele jurnaliștilor a anunțat că nu face nici o declarație legată de procurorul general al României. 

Potrivit legii, revocarea procurorului general al României se poate face dacă  nu mai îndeplinește una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere (integritate, înaltă ținută morală etc); în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare. Înalta ținută morală ar fi, deocamdată, punctul slab al domnului Nițu.

O eventuală începere a urmăririi sale penale ar schimba contextul, revocarea fiind atunci obligatorie, spun specialiștii. Numai că o eventuală începere a urmăririi penale a procurorului general nu s-ar putea face  înainte de a se începe urmărirea penală a fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, care avea în directă subordine Poliția Rutieră.

Până în acest moment, la solicitarea DNA, Comisia Juridică a Senatului a avizat ridicarea imunității ministeriale a fostului ministru Oprea pentru două infracțiuni de abuz în serviciu ( unul pentru folos propriu, altul spre folosul procurorului general), însă votul decisiv aparține votului plenului Senatului.

Deocamdată, despre procurorul general se știe că a semnat, fără respectarea legii, alături de fostul ministru Oprea, un protocol pentru a beneficia de un folos necuvenit, adică de echipaje de însoțiere de la Poliția Rutieră, prin care s-a creat un prejudiciu. Folosul necuvenit și crearea de prejudiciu sunt elemente constitutive ale unei infracțiuni.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...