Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Monseniorul Ioan Robu, acuzat că a fost informator și agent al Securității

În spaţiul public au apărut în urmă cu câteva luni mai multe documente interne ale Securităţii în care este amintit de mai multe ori numele monseniorului Ioan Robu , Arhiepis­cop Mitropolit de București al Bisericii Romano-Catolice. Gabriel Catalan, istoric şi cercetător, fost angajat al CNSAS, a publicat pe blogul său mai multe note interne şi rapoarte ale Securităţii, printre care şi fişa personală a lui Ioan Robu.

Share

Petrica Rachita 0 comentarii

Actualizat: 21.06.2015 - 23:01

În spaţiul public au apărut în urmă cu câteva luni mai multe documente  interne ale Securităţii în care  este amintit de mai multe ori numele monseniorului Ioan Robu , Arhiepis­cop Mitropolit de București al Bisericii Romano-Catolice. Gabriel Catalan, istoric şi cercetător, fost angajat al CNSAS, a publicat pe blogul său mai multe note interne şi rapoarte ale Securităţii,  printre care şi fişa personală a lui Ioan Robu.

 Potrivit unui document    al Centrului de Informaţii Externe, unitatea centrală a Securităţii, vestita 0544, Ioan Robu fusese recrutat ca informator  al Securităţii încă din anul 1972, „fiind pregătit cu sarcini specifice întrucît a plecat la studii în Italia“.  Fişa este întocmită de Ion Bodunescu, fost colonel de Securitate, fost şef al inspectoratelor judeţene ale MI din Dolj, Mehedinți și Teleorman. După 1990, Bodunescu scria în paginile publicaţiilor România Mare, Politica şi Europa, cu articole  nostalgice marcate de patriotism  şi dezvăluiri din lumea Securităţii. Iată ce nota Bodunescu în 1984 :

„Departamentul Securităţii Statului Ex. Nr.1[i] – U.M. 0544 – Nr. 225/b-7/0016161 din 13[ii].04.1984

F I Ş A – P E R S O N A L Ă

ROBU IOAN este născut la 06.11.1944 în Tg. Secuiesc, jud. Covasna, fiul lui Petru si Varvara, de nationalitate si cetatenie romana, rector al Institutului teologic catolic din Iasi, in prezent loctiitor diocezial, cu domiciliul flotant in Bucuresti, str. Nuferilor nr.16….

ROBU IOAN a fost recrutat ca informator in anul 1972, fiind pregatit cu sarcini specifice intrucit a plecat la studii in Italia. In aceasta perioada a avut un aport informativ corespunzator. Dupa reintoarcerea in tara a fost verificat, inclusiv prin mijloace speciale, rezultind ca este un element pregatit profesional, dornic de afirmare si cu multiple relatii in mediul cultic si laic. Nu au rezultat probleme de ordin contrainformativ. Din coroborarea datelor de care dispunem rezulta ca sursa este utila muncii de securitate.“

Carieră sprijinită de autorităţile RSR?

Potrivit  altor note interne ale Securităţii  tot din 1984, ascensiunea Preasfinţitului Robu în cadrul Bisericii Romano-Catolice ar fi fost sprijinită de statul român, aceştia cumpărând chiar voturile celor care l-au ales ca episcop. „Ioan Robu s-a remarcat ca un excelent cadru didactic, insa fara calitatile impuse unui personal de conducere. Este infatuat. Intretine relatii dubioase cu soferul Petrică… Nu este dispus sa colaboreze onest cu organele – altele decit cele din cadrul cultelor. De altfel, a facut o declaratie directa in fata credinciosilor strinsi la Catedrala: «Este obligat sa primeasca aceasta functie, desi nu poate sa imbine profesiunea lui de credinta cu politica ce i se impune». Declara ca i s-a impus de la Departament – insistentele tov. V. Constantinescu şi P . Craciunescu l-au determinat sa ajunga in actuala functie, desi este cunoscut faptul ca au fost cumparate cu atentii scumpe – pe valuta – voturile de care a avut nevoie.“

 Tot în aceeaşi notă din Arhiva Securității/ASRI/ACNSAS, Dosar 69, vol.71, f.84 r-v, se scrie că episcopul  era îngrijorat de reacţia statului român  în ceea ce priveste deciziile sale:

 „Ioan Robu  este ingrijorat si nu stie cum sa procedeze, intrucit nu ar vrea ca tocmai el sa fie primul episcop caruia VATICANUL sa-i retraga recunoasterea. In acelasi timp nici nu doreste sa supere autoritatile de stat si in special Departamentul Cultelor, care l-au sprijinit in promovarea sa si cu care colaboreaza foarte bine. Fata de relatiile sale apropiate a afirmat ca ar fi bine sa nu fie el reprezentantul cultului in MAN pentru a nu intra in conflict cu VATICANUL si aceasta cel  putin pina la titularizarea lui definitiva la conducerea arhiepiscopiei romano-catolice din Bucuresti“.

ROBU IOAN, în atenția U.M. 0544/225 care îl antrenează în rezolvarea unor probleme de interes operativ

În mai multe note şi rapoarte care priveau avizarea deplasărilor lui Robu în străinătate apar menţiuni cu privire la buna colaborare dintre episcop şi Securitate sau Departamentul Cultelor.

„In intreaga sa activitate  (a lui Ioan Robu) este cunoscut ca a adoptat o pozitie loiala in ceea ce priveste relatiile dintre biserica si stat si colaboreaza corect cu Departamentul Cultelor. –Cu privire la calatoria sa in interes de serviciu, in Austria si Italia, a fost pregatit contrainformativ de catre U.M. 0544/225“, se arată  într-o notă întocmită de  colonelul  Dragomir Gheorghe în anul 1986.

Într-o altă notă a Securităţii legată de vizita lui Robu în Statele Unite este amintit discursul  pe care epis­copul  trebuia să îl susţină: „Prezenta episcopului Ioan Robu in S.U.A. ii va oferi prilejul sa arate ca in Romania libertatea religioasa este garantata de Constitutie si legile tarii, iar statul asigura conditiile necesare pentru satisfacerea aspiratiilor si nevoilor religioase ale credinciosilor celor 14 culte legale.Va reliefa ca Biserica romano-catolica din tara noastra, desi nu are statut de organizare si functionare, se bucura de aceleasi drepturi si libertati ca celelalte culte recunoscute de stat. De asemenea, va indemna preotii si credinciosii romano-catolici nord-americani de origine romana sa se preocupe in continuare de cultivarea valorilor civilizatiei si culturii poporului roman, a traditiilor sale de lupta pentru apararea independentei si suveranitatii nationale“, potrivit Arhivei  Securității/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.71, f.107.

În anul 1989, în  raportul  Securităţii privind avizarea unei deplasări a epis­copului  în Germania, Austria şi Italia  este notat faptul că Ioan Robu este „antrenat în rezolvarea unor probleme de ordin operativ“ .

„RAPORT cu propuneri de avizare pozitiva  a episcopului romano-catolic ROBU IOAN“

„ROBU IOAN, in virsta de 45 ani, este conducatorul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti, fiind in atentia U.M. 0544/225, care il antreneaza in rezolvarea unor probleme de interes operativ.

Periodic este contactat si de ofiteri ai Directiei I.

In decursul ultimilor ani a fost angrenat cu bune rezultate pentru contracararea actiunilor cercurilor si elementelor dusmanoase din exterior, precum si pentru limitarea efectelor propagandei nationalist-iredentiste din Occident.“ – Arhivei Securității/ASRI/ACNSAS, Fond D (Documentar), Dosar 69, vol.98, f.229.

Arhiepiscopia Romano-Catolică neagă colaborarea arhiepiscopului  Robu cu Securitatea

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, preotul Francisc Doboş, ne-a trimis un comunicat de presă în care dezminte notele din rapoartele Securităţii, pretinzând că sensul acelor colaborări este de fapt altul: „Orice insinuare că Monseniorul Robu ar fi fost ajutat de organele Statului Român «pentru a promova în funcție» este lipsită de fundament istoric şi documentar. Aşa cum dovedesc documentele istorice, alegerea de către preoţi şi apoi numirea de către Sfântul Scaun a Monseniorului Ioan Robu la conducerea Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti s-au făcut conform normelor Dreptului Canonic şi după obţinerea acordului din partea Statului Român – aşa cum Sfântul Scaun procedează cu fiecare stat. Iar plecarea Monseniorului Ioan Robu la studii, la Roma, în 1973, după îndelungi tratative între Sfântul Scaun și Statul Român, și numirea sa ca epis­cop pentru Arhidieceza de București au fost de fapt înfrângeri pentru statul comunist, care a trebuit să recunoască implicit existența Bisericii Catolice în România și o ierarhie a acesteia.

Totodată, este departe de adevărul istoric prezentarea unor avize pozitive ale Securității Statului pentru plecarea în străinătate a Monseniorului Robu la diferite evenimente ale Bisericii Catolice ca favoruri primite în schimbul așa-zisei colaborări. Istoricii și cercetătorii știu că prin acordul dat, când şi când, pentru plecarea unor clerici peste hotare se urmărea îmbunătăţirea imaginii ţării noastre în străinătate și dovedirea așa-zisei libertăți religioase din România acelor timpuri“.

Potrivit aceluiaşi comunicat, episcopul Ioan Robu este verificat de CNSAS de mai mult timp şi nu există dovezi că ar fi colaborat cu Securitatea.

„In raport cu Securitatea Statului, IPS Ioan Robu nu a fost nici colaborator, nici informator, dar foarte probabil a fost urmărit informativ și operativ, datorită funcției pe care o avea în Biserica Catolică.

Monseniorul Ioan Robu este verificat de CNSAS de mai multă vreme, atât ca ierarh al Bisericii Catolice, cât și ca membru al Academiei Române, conform legii. Până în prezent CNSAS nu a emis niciun fel de adeverință de colaborare referitor la Monseniorul Ioan Robu și nu au fost depistate până acum dovezi care să ateste că ar fi colaborat în vreun fel cu Securitatea. Încă din anul 2006, ca urmare a unei campanii anterioare de același tip, am solicitat CNSAS să efectueze verificări în evidențele sale și să ne comunice despre eventuala existență a vreunui dosar întocmit pe numele IPS Ioan Robu.

Solicitări similare au fost făcute și de către alte persoane și asociații interesate. Răspunsul CNSAS comunicat ARCB prin adresa nr. P 3766/06 din 04.03.2008 confirmă faptul că nu s-a identificat niciun dosar întocmit pe numele Mons. Ioan Robu“, mai  notează Francisc Doboş.   

Citește totul despre:

Comentarii

loading...