Motivul principal pentru care judecătorul de la Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat redeschiderea anchetei privind crimele din decembrie 1989 este halucinant: „nu s-a efectuat nici un act de procedură penală“.
Procurorii militari nu au făcut vreo audiere sau vreun alt act procedural de anchetă penală, nici după reînregistrarea dosarului penal, în 27 februarie 2014, la Secția Parchetelor Militare. Așa s-a ajuns la emiterea ultimei ordonanțe de clasare din 14 octombrie 2015.
Infirmarea clasării dosarului Revoluției a fost dispusă de prim-adjunctul procurorului general al României, Bogdan Licu, în aprilie 2016, și a fost consfințită, după circa două luni, prin decizia definitivă a judecătoarei Rodica Cosma de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
O anchetă efectivă poate face dreptate celor peste 1.200 de persoane ucise în decembrie 1989 și altor circa 2.000 de persoane rănite.
Nu au fost identificate și persoane din conducerea Armatei
La capitolul ”Analiza materialului de cercetare”, judecătoarea de cameră preliminară Rodica Cosma a constatat că procurorii militari au dispus clasarea dosarului Revoluției doar în baza unor “elemente de generalitate, ceea ce conturează, fără echivoc, lipsa unei anchete efective, necesară și absolut obligatorie”.
Judecătoarea a stabilit, între altele, că “ancheta nu a identificat și audiat persoanele care erau la comanda Armatei, nu s-au stabilit condițiile în care s-a preluat comanda Armatei, nu au fost identificați rezerviștii aduși la conducerea Armatei, nu s-a stabilit dacă s-a urmărit divizarea comenzii Ministerului Apărării Naționale”, fapte care s-au soldat cu victime după 22 decembrie 1989.
Nicolae Ceaușescu a fos pedepsit
Deși nu a făcut o anchetă efectivă, Secția Parchetelor Militare de sub coordonarea generalului magistrat Ion Vasilache a dispus nu mai puțin de 23 de clasări în dosarul Revoluției, clasări desființate acum de instanța supremă.
Procurorii militari au constatat că vinovații de represiunea de până în 22 decembrie 1989, respectiv Nicolae Ceaușescu, membrii Consiliului Politic Executiv al PCR, capii Internelor, Securității, ai Miliției și ai Armatei au fost pedepsiți.
Pentru victimele de după 22 decembrie 1989 procurorii militari au ajuns la concluzia că s-au împușcat între ele pentru că a fost haos, vid de putere, nepricepere sau din cauza oboselii.
Judecătoarea Rodica Cosma nu admite faptul că aprecieri de genul “În ceea ce privește perioada cuprinsă între 22.12.1989 și sfârșitul anului 1989 s-a reţinut că aceasta a fost caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică și haos” din ordonanța de clasare a dosarului Revoluției pot ține loc de anchetă efectivă.
Deciziile CEDO, determinante
Judecătoarea Rodica Cosma a mai motivat decizia de confirmare a redeschiderii dosarului Revoluției invocând decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțate ca urmarea a unor plângeri înaintate de zeci de victime ale represiunii din decembrie 1989 sau de urmașii acestora.
Semnificativă pentru confirmarea redeschiderii dosarului Revoluției de către judecătoarea de camera preliminară Cosma a fost decizia CEDO din 24 mai 2011, pronunțată în cauza “Asociația 21 Decembrie 1989 și alții împotriva României”.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât în 2011, în unanimitate, că România a încălcat, printre altele, articolul 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede realizarea unei anchete efective atunci când recurgerea la forță din partea unor agenți sau organe ale statului duce la decesul unor persoane.
“În cazul utilizării masive a forței letale împotriva populației civile în timpul manifestațiilor antiguvernamentale, precedând tranziția de la un regim comunist la un regim democrat, Curtea nu poate accepta ca o anchetă să fie considerată efectivă în cazul în care se termină prin efectul prescripției răspunderii penale, în vreme ce însăși autoritățile au rămas inactive” , precizează judecătoarea Cosma, invocând motivarea CEDO.
În deciziile pronunțate până acum de CEDO s-au dat și despăgubiri de peste 650.000 de euro pe care trebuie să le plătească statul român pentru că procurorii militari nu au făcut “anchetă efectivă” pentru a-i trage la răspundere pe responsabilii de represiunea din decembrie 1989.
Procurorii vinovați se pot considera scăpați
La data clasării dosarului Revoluției șeful Secției Parchetelor Militare era generalul magistrat Ion Vasilache, acum pensionar. El poate fi făcut responsabil dacă vreuna dintre victimele din dosarul Revoluției face sesizare la Inspecția Judiciară și la Consiliul Superior al Magistraturii deoarece “nu e vorba de aprecierea, de către un procuror, a unor probe, ci de faptul că nu s-a făcut nici un fel de anchetă, adică nu s-a administrat nici o probă”, ne-a declarat un specialist.
“Căile de atac împotriva deciziei de clasare a Secției Parchetelor Militare, la care cele peste 250 de victime le aveau la dispoziție (și la care au apelat și au câștigat), nu exclud posibilitatea sesizării CSM”, mai spune specialistul consultat de „România liberă”.
Generalul magistrat Ion Vasilache nu a răspuns solicitării noastre de a-și expune un punct de vedere în legătură cu faptul că instanța a constatat că Secția Parchetelor Militare, pe care a condus-o, “nu a făcut nici un act procedural” în dosar.
Istoria unui dosar prea fierbinte
Primul dosar al revoluției a apărut chiar în 1990, când din ancheta fostului ministru de Interne Tudor Postelnicu și a fostului șef al Securității Iulian Vlad s-a dispus continuarea cercetărilor în cadrul unui caz separat care viza identificarea cadrelor Ministerului de Interne care au ajutat la capturarea, lovirea, lipsirea de libertate a manifestanților, identificarea persoanelor care au ucis 48 de persoane cu arme de foc și au rănit alte 150 de persoane și stabilirea modului în care au decurs anchetele la secțiile de Miliție din București, unde au fost duși manifestanți și tragerea la răspundere a acelora care au comis cercetări abuzive.
Cauza a fost soluționată în 1995 prin încetarea urmăririi penale față de Nicolae și Elena Ceaușescu, față de Tudor Postelnicu și Iulian Vlad, precum și față de membrii Comitetului Politic Executiv al PCR, reținân-
du-se că au fost judecați și condamnați definitiv în alte dosare cu obiect similar.
În septembrie 2004, Asociația “21 decembrie 1989” a depus o plângere prin care a cerut tragerea la răspunderea penală a generalului Ion Hortopan, pe motiv că a dat ordin de deschidere a focului în seara zilei de 21 decembrie 1989. În octombrie același an, asociația a cerut extinderea cercetărilor și față de evenimentele din perioada 22-27 decembrie 1989, când au fost “asasinați sau grav răniți peste 3.000 de cetățeni ai României”.
În decembrie 2004, s-a dispus începerea urmăririi penale a înalților ofițeri ai Armatei, Securității și Miliției, care au participat la reprimarea manifestanților, precum și a politicienilor instalați la conducerea țării încă din 22 decembrie 1989, precum Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Gelu Voican Voiculescu, ca și ai unor realizatori ai Televiziunii Române ca Teodor Brateș, Petre Popescu sau Victor Ionescu.
Motivele începerii urmăririi penale au fost: noii conducători ai țării au coordonat așa-zisa luptă împotriva teroriștilor și au ordonat deschiderea focului, iar realizatorii TV au transmis informații false (iminența apariției unor teroriști în anumite zone beligerante), informații în baza cărora structurile militare au deschis focul și au ucis sau rănit mai multe persoane. Ancheta era făcută de Secția Parchetelor Militare.
În 2008, după o condamnare CEDO și după modificări legislative, cea mai mare parte din dosar a ajuns la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică (secție civilă) a Parchetului. Un an mai târziu, procurorii civili au dat o rezoluție de infirmare a începerii urmăririi penale pentru nerespectarea drepturilor la apărare a unor învinuiți precum Ion Iliescu, spre exemplu.
În 2010, Secția Parchetelor Militare a închis dosarul pentru crimele comise de militari în decembrie 1989 pe motiv că faptele sunt prescrise, dar în 2011, șeful Parchetelor Militare a dispus infirmarea clasării restului de dosar și trimiterea acestuia la Secția civilă a Parchetului General.
În 2014, Secția civilă a reunit dosarele, iar în februarie, în urma intrării în vigoare a noilor Coduri Penale, și-a declinat competența în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, care, la rându-i, a trimis dosarul la Secția Parchetelor Militare (SPM).
Pe 5 aprilie 2016, prim-adjunctul procurorului general al României, Bogdan Licu, a emis ordonanță de infirmare a clasării dosarului Revoluției. Precizăm că Tiberiu Nițu, procurorul general de până la acel moment, a tras cu arma la Revoluție, în calitate de militar în termen, dar având și certificate de revoluționar.
