Cel supranumit „Sfântul Ardealului” generează anual milioane de euro prin vânzarea de obiecte personalizate cu imaginea părintelui dar și din turismul ecumenic. Astfel că în afara câștigului spiritual al sutelor de mii de pelerini care vin anual să se roage la mormântul de la mănăstirea Prislop putem vorbi și de unul lumesc, de natură financiară.
În primul articol despre fenomenul Arsenie Boca am arătat că pelerinajul la mormântul părintelui este un efect al minunilor atribuite acestuia (majoritatea necertificate de biserică), dorinței oamenilor simpli de a se întoarce la credință într-o lume care își pierde treptat reperele, dar și mărturiilor – unele postate pe rețelele de socializare de tip facebook – din care aflăm că la mănăstirea Prislop cunoști momente de mare emoție spirituală. Aricolul de față își propune să evidențieze natura lumească a pelerinajului la locul de veci al părintelui Boca: câștigurile fabuloase obținute din imaginea părintelui. Comercianții de icoane, cărți sau postere cu părintele – amplasați în fața mănăstirii – și reprezentanții bisercii se acuză reciproc că sunt beneficiarii a milioane de euro. Dacă vânzătorii spun că obiectele sunt sfințite pentru că provin de la biserică, reprezentantul Episcopiei Devei și Hunedoarei infirmă categoric acest aspect și spune că nu există icoane cu imaginea părintelui acceptate de biserică deoarece Arsenie Boca nu a fost canonizat.
Drumul pelerinului
La mănăstirea Prislop se ajunge din Haţeg sau pe un drum plin de serpentine din oraşul Hunedoara. La începutul lunii mai, în numai 48 de ore la mormântul părintelui Arsenie Boca, aflat în interiorul mănăstirii, s-au perindat 95 de mii de vizitatori. Care, în afara momentelor de reculegere şi închinare de la mormântul părintelui au putut cumpăra diverse suveniri toate legate de numele și imaginea părintelui de la zecile de comercianţi aflaţi la numai câteva sute de metri de intrarea în mănăstire.
Citește și: Dosar RL: Biserica se dezice de cărţile şi minunile lui Arsenie Boca
“Vorbim de 40 de comercianți care au închiriat terenuri de la localnici dar care nu au autorizații pentru construcțiile amplasate. Lucrăm la un PUZ ca să poată intra și ei în legalitate”, ne-a precizat edilul localității Hațeg, Marcel Adrian Goia. Ţinând cont de aceste cifre, la un calcul simplu reiese că imaginea păintelui Arsenie Boca poate genera anual milioane de euro. Pe care, surprinzător, nu le revendică nimeni: nici comercianţii şi nici reprezentanţii bisericii. “Unii merg la Prislop pentru o boală, o nereuşită în viaţă sau alte probleme. Alţii pentru izbăvire. Dar sunt şi oameni care vin la Prislop ca să facă un ban. Unii vând flori, alţii mici sau diverse obiecte. Nu ştim de unde provin acele obiectele comercializate cu imaginea lui Arsenie Boca. Nu există o icoană a părintelui acceptată de Biserică, el nefiind canonizat. Acele iconiţe şi imagini aflate la vânzare aparţin probabil acelor comercianţi. Acele tarabe sunt pe cont propriu. Biserica nu încurajează astfel de practici. Episcopia are un magazin de obiecte bisericeşti care sunt selectate,”ne explică Părintele Vasile Vlad, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad şi consilier al Episcopiei Devei şi Hunedoare
Obiectele sunt ale bisericii. Biserica dezminte
La cele câteva zeci de standuri la care se referă preotul Vasile Vlad, comerciații oferă aceleași tipuri de obiecte: cărți, icoane sub diverse forme, vederi, magneți, posteruri, brelocurilor pentru chei sau de agățat la oglinda mașinii toate cu înfățișarea părintelui Arsenie Boca. La fața locului, am putut constata că pe platoul din faţa mănăstirii mișună o mare de oameni, unii se opresc să mănânce un mic la 3 lei și o carne pusă direct pe grătar între 8 și 10 lei, o plăcintă la 3 lei, o clătită 2 lei. Florile în ghiveci se vând cu prețuri cuprinse între 15 și 20 de lei. La tarabele cu suveniruri pe o hârtie scrie cu litere mari: toate obiectele sunt sfințite. Comercianții vând aceleași produse toate inscripționate cu chipul sau vorbele lui Arsenie Boca. O iconiță mică sau o poză înrămată costă cinci lei, un poster înrămat 10-15 lei, un breloc de mașină cinci lei, iar o lumânare între 80 de bani și doi lei. O femeie care vindea la un stand în aer liber spune că obiectele sunt ale bisericii și ei au voie să își pună câte un leu la fiecare obiect vândut. Un bărbat care vinde din interiorul unei construcții unde ne-a și invitat pentru a vedea exponatele spune că ei sunt angajați ai bisericii și sunt aporivizionați de aceasta. Apoi, vine surpriza: o femeie din același magazin improvizat din lemn ne oferă un bon pe care scrie că vânzătorul este o persoană fizică autorizată. Cu toate acestea, întrebat de Rl, părintele Vasile Vlad consilier al Episcopiei Devei și Hunedoarei este categoric: “cu siguranţă acele obiecte nu sunt de la Biserică. Fenomenul comerţului este o speculaţie a comercianţilor”.
Icoane fără proprietar
În interiorul mănăstirii se află un singur punct de vânzare unde se stă la coadă minim 25 de minute. Prețurile sunt mici: 80 bani lumânarea, dar nimeni nu cumpără mai puțin de 10. O vedere: un leu, o broșură foarte subțire: 5 lei, poza cu părintele: 2 lei. De data aceasta nu primim bon. Nici nu avem pretenția. Ritmul în care se vinde este foarte mare. Am făcut în mare grabă câteva cumpărături atât de la tarabele din afara mănăstirii dar și de la singurul punct de desfacere aflat în interiorul ei. Am cumpărat: o iconiță cu 5 lei, două icoane sub forma unei cărți care se deschide, zece lei fiecare, o altă icoană simplă 8 lei, doi magneți a câte cinci lei fiecare, o brățară de cinci lei și zece lumânări pentru care am plătit în total 53 de lei, adică 12 euro. Dacă fiecare pelerin ar fi cumpărat de aceeași sumă (cumpărături am făcut cu gândul la cei dragi, iar aceasta este o tendință comună a majorității celor care vin aici), ar însemna că cei 95.000 de pelerine ar fi cheltuit în minivacanța de 1 Mai suma de aproape 1,2 milioane euro doar pe diverse obiecte cu chipul părintelui. Desigur acesta este un calcul aproximativ dar dacă am ține cont și de aprecierile autorităților locale care estimează un aflux de 20.000 de turiști lunar (5.000 pe săptămână potrivit edilului din Hațeg) din martie până în octombrie ar rezulta un număr total de 160 de mii de pelerini. Dacă ar cumpăra de aceeași sumă ca și noi, suma cheltuită de pelerini pe obiectele sfinte ar fi de aproximativ 2 milioane de euro. Nu trebuie uitat că pelerinaje la mănăstirea Prilop, de o amploare similară cu cele de la 1 Mai, au loc cu ocazia fiecărei mari săbători creștine și, desigur, atunci când vremea o permite. Dacă ținem cont că la aceste marile sărbători ale creștinătății (precum Sfânta Marie să zicem) numărul pelerinilor este de câteva zeci de mii în numai 24 sau 48 de ore, putem estima că veniturile din imaginea părintelui Boca este de minim 5 milioane euro anual.
Trebuie spus că imaginea părintelui Arsenie Boca crează venituri suplimentare și la bugetul local. “De doi ani de zile pe perioada sezonului estival în Hațeg și împrejurimi greu găsești cazare, chiar dacă a mai crescut numărul pensiunilor, iar unii dintre localnici închiriază una sau două camere la turiști. S-au declarat la finanțe că au spații de închiriat și plătesc și taxe”, explică primarul din Hațeg.
Falsuri cu părintele
Și cărțile semnate sau despre părintele Arsenie Boca generează venituri consistente (pe care nu le-am cuantificat în calculul de mai sus). La o simpla căutare pe portalul librariaortodoxa.ro găsim aproximativ 80 de cărți cu învățăturile sau despre viața părintelui. Prin comparație pe același portal există doar 21 de cărți de sau despre părintele Dumitru Stăniloae care a coordonat apariția în limba română a lucrării Filocalia din care a tradus și Arsenie Boca. O parte dintre aceste cărți le-am găsit la comercianții de pe platoul din fața mănăstirii la prețuri care ajung la 50 de lei. Tot ei (dar și din cuprinsul lor reiese acest aspect) ne-au asigurat că sunt scrise fie de părintele însuși, fie de oameni aflați în apropierea acestuia. Așa cum am semnalat și în primul articol dedicat vieții și minunilor înfăptuite de părinte, biserica nu recunoaște decât autenticitate a două cărți ale părintelui și anume: “Crearea Împărăţiei” şi “Cuvinte Vii”. Reprezentanții bisercii consideră că restul cărților care se vând în tiraje uriașe și cu prețuri care ajung până la la 50 de lei reprezintă doar compilații, păreri subiective ale unor oameni sau chiar impostură literară. Și totuși, putem demonstra că aceste cărți sunt tolerate și chiar vândute de către biserică. La magazinul de obiecte bisericești de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus unde Arsenie Boca a fost stareț în anii 40 există zeci de cărți semnate de părinte dar și unele despre mărturii și miracole înfăptuite de acesta. Ele sunt vândute de către călugării de la mănăstire iar numărul pelerinilor care trec pragul magazinului este impresionant mai ales la sfârșit de săptămână.
Recapitulând. Doar la mănăstirea Prislop la o evaluare simplă am constat că vânzarea obiectelor-suvenir cu chipul părintelui generează minim 5 milioane de euro. Nici biserica și nici comercianții nu își asumă paternitatea acestor obiecte deci nici venitul de milioane euro. Sumele generate de folosirea imaginilor părintelui sunt însă mult mai mari deoarece din calcul nostru lipsesc banii strânsi din vânzarea cărților atribuite părintelui dar și din vânzarea obiectelor cu imaginea părintelui de diverși comercianți din întreaga țară.
Inițiativă. Drumul spre canonizare
Mulți credincioși și-ar dori canonizarea părintelui dar acest demers trebuie făcut de către episcopia Devei şi Hunedoarei. “Am semnalat fenomenul de la Prislop Patriarhie şi deja episcopul a desemnat consilieri care se ocupă de culegerea informaţiilor despre minuni, de trierea scrieilor de care am vorbit pentru ca din multitudinea de scrieri să desluşim pe cele autentice şi să nu intrăm în exagerări bolnăviciaose şi să menţiem un echilibru”, spune preotul Vasile Vasile.
