18 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăSportFormula 1Tunul lui Adrian Gărdean din Băneasa: Un teren de 100 milioane de...

Tunul lui Adrian Gărdean din Băneasa: Un teren de 100 milioane de euro. Cum a câștigat denunțătorul Elenei Udrea de 200 ori mai mult de la stat prin subevaluarea unui teren | DEZVĂLUIRI EXCLUSIVE

Unii dintre șefii politici ai AVAS au conlucrat fructuos pentru ca, prin interpuși, omul de afaceri Adrian Gărdean să pună mâna pe un teren în Băneasa, una dintre cele mai scumpe zone din Capitală. Se întâmpla în 2007, când pământul era cotat pe piață la 100 de milioane de euro. Gărdean l-a primit pentru numai jumătate de milion de euro, prin intermediul Aviației Utilitare București S.A.

Povestea Aviației Utilitare București SA a început acum peste 50 de ani. Întreprinderea de stat „Aviația Utilitară“ a fost înființată în 1964, în subordinea Ministerului Transporturilor. Anterior, funcționase ca un departament al Companiei Tarom, care avea în com-po-nen-ță un sector AVIASAN, care utiliza elicopterele și avioanele ușoare pentru transportat bolnavi, nou-născuți cu probleme deosebite, sânge sau subproduse sanguine, personal specializat medical, aparatură medicală sau medicamente. Între anii 1975 și 1980, era considerată una dintre cele mai dezvoltate unități de transport aerian medical din estul Europei, pentru că efectuase 52.000 de curse sanitare, fuseseră transportați 45.000 de bolnavi, dar și zeci de tone de sânge și medicamente.

În 1998, întreprinderea „Aviația Utilitară“ a fost împărțită în cinci părți, pentru a fi privatizată. Astfel, a luat naștere Aviația Utilitară București SA, care urma să execute întreținerea tehnică și reparații la aerobazele din București, Pitești și Brașov. Ulterior, societatea a fost vândută companiei Benefica SA, controlată de Dan Voiculescu, prin Grupul Industrial Voiculescu și Compania (GRIVCO).

Dar, Benefica S.A. a cumpărat fără terenuri. În 2000, firma lui Voiculescu a încercat preluarea terenurilor de la Ministerul Transporturilor, dar ministrul de atunci, Traian Băsescu, a susținut că acestea aparțin Aeroportului Băneasa. Conform articolelor de presă de atunci, minis-trul Traian Băsescu atenționa firma controlată de Voiculescu că terenurile pe care își desfășoară activitatea vor putea fi doar concesionate, și asta numai dacă Aviația Utilitară și-ar fi păstrat specificul de aviație.

Acesta a fost momentul în care a intrat în scenă Adrian Gărdean, care, prin intermediul cumnatului său Sorin Avramescu, a cumpărat Aviația Utilitară București SA. Avramescu nu ar fi dispus de resursele financiare pentru a prelua societatea, ar fi fost doar un paravan al lui Adrian Gărdean. Cel din urmă, de altfel, a administrat, oficial, Aviația Utilitară București SA până în 2011.

Subevaluat în interes privat

După preluarea Aviației Utilita-re București SA de către cuplul Gărdean-Avramescu, a început lupta pentru preluarea oficială a terenurilor companiei din Băneasa.

În august 2000, compania a încercat să obțină în instanţă o suprafaţă de 8,9 hectare amplasată foarte aproape de Aeroportul Băneasa, exact în spatele actualului magazin IKEA. După șapte ani de procese, judecătorii au decis definitiv și irevocabil că terenul cu pricina aparține actualei Autorități pentru Administrarea Activelor Statului, fostă AVAS. La acel moment, în 2007, în zona Aeroportului Băneasa prețul unui metru pătrat era de minimum 1.000 euro, dar ajungea și la 1.500 de euro pentru un metru pătrat. Practic, valoarea terenului de 8,9 hectare depășea 100 de milioane euro.

Conform deciziilor din instanță, actuala Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului nu putea folosi terenul oricum ar fi dorit, ci era obligată să introducă terenul în capitalul social al Aviației Utilitare București SA. Practic, cu contravaloarea acelui teren, statul devenea acționar la Aviația Utilitară București SA, societate listată pe Bursa de Va-lori București (BVB).

Capitalul social al Aviației Utilitare București în acel moment era de aproximativ cinci milioane de euro. În condițiile unei evaluări corecte a prețului de piață al terenului, statul, prin AVAS, ajungea acționar majoritar al companiei recent privatizată, câtă vreme intra în acționariat cu 100 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, actuala AVAS ar fi deținut peste 95% din acțiuni, iar Sorin Avramescu, cumnatul lui Adrian Gărdean, puțin peste 4%.

În mod cu totul și cu totul incredibil, însă, Sorin Avramescu a reușit să manipuleze evaluarea terenului. Astfel, suprafața de 8,9 hectare a fost evaluată la aproximativ două milioane de lei, deci cam jumătate de milion de euro. Aritmetic, deci, fosta AVAS a primit doar 10% din acțiunile de la Aviația Utilitară București SA. Așadar, prin acest artificiu de evaluare, Sorin Avramescu a devenit proprietar, cu doar 500.000 de euro, al unui teren al statului evaluat la o sută de milioane de euro. Procedurile de subevaluare și convertire în acțiuni au durat până în 2009. În acel an, fosta AVAS a înțeles că a pierdut o comoară și s-a adresat BVB, acuzând subevaluarea terenului. BVB, însă, nu a intervenit.

AVAS pierde în instanță, pe blat sau din prostie

Tot în 2009, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fosta AVAS) a decis să rezolve problema în instanță. Dar, și la Tribunalul București, și la Curtea de Apel București, în 2010, statul a pierdut. Vom reveni asupra acestui proces în numerele viitoare ale „României libere“.

Deocamdată, însă, povestea continuă cu reacția fostei AVAS. Mai precis, cu lipsa reacției. Deși statul pierduse un bun de o sută de milioane de euro, autoritatea nu a făcut pur și simplu nimic până în 2015.

Timp de cinci ani, deci, nici un director nu a considerat necesar ca instituția să încerce să recupereze banii statului. În nici un fel. Abia în 2015 s-a îndreptat din nou în instanță împotriva Aviației Utilitare București SA. Directorul de atunci al Autorității, Nicolae Minea, nu a răspuns solicitării „României libere“ de a explica de ce a considerat nimerit să reia demersul în instanță. Chiar și așa, însă, în februarie a.c., Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a pierdut din nou în fața Aviației Utilitare București SA. Nu întâmplător judecătorii Curții de Apel București au arătat că juriștii AAAS au făcut figurație în instanță. E adevărat, Autoritatea a solicitat în instanță anularea hotărârilor prin care terenul de 8,9 hectare, evaluat la aproximativ 500.000 de euro (de către Aviația Utilitară București SA), a fost introdus în capitalul social al Aviației Utilitare. Mai mult, a solicitat instanței să oblige Aviația Utilitară să convoace adunarea generală a acționarilor având pe ordinea de zi aprobarea majorării capitalului social cu valoarea corectă a terenului, adică cu aproximativ 100 de milioane euro, așa cum a fost stabilit în expertiza Autorității. Avocații Aviației Utilitare și-au făcut treaba și au invocat mai multe apărări, între care și unele excepții procesuale.

Dar, juriștii AAAS nu s-au obosit nici măcar să depună o întâmpinare cu argumente și probe solide.

Mai mult, Curtea de Apel București a arătat că AAAS nici măcar nu s-a chinuit să se declare acționar al Aviației Utilitare, ci s-a considerat terț în disputa cu societatea lui Avramescu, calitate pe care nu o avea.

Umilința finală a fost că jude-cătorii Curții de Apel București nu doar că au respins apelul AAAS, ba chiar au obligat Autoritatea să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 12.000 lei Aviației Utilitare.

Dosar. Acuzațiile din cazul Udrea

Sorin Avramescu a făcut bani de pe urma minerilor de la Compania Națională a Huilei. El controla firma GTS Company Petroșani, care livra hrană caldă minerilor din Valea Jiului. Însă Avramescu mai are o calitate: este cumnatul controversatului afacerist hunedorean Adrian Gărdean, care a fost până în anul 2011 administrator unic al Aviaţiei Utilitare Bucureşti. În februarie 2015, procurorii Direcției Naționale Anticorupție l-au acuzat pe Adrian Gărdean de cumpărare de influență de la fostul ministru al Turismului, Elena Udrea. Potrivit DNA, în 2011, Gărdean i-ar fi dat 900.000 euro lui Gheorghe Nastasia (secretar de stat în Ministerul Dezvoltării ) în contul încasărilor care urmau să fie realizate de către Termogaz Company SA (firmă a fratelui lui Gărdean – n.r.) și de către Kranz Eurocenter SRL din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Fratele lui Adrian Gărdean, proprietarul Termogaz, a negat săptămâna trecută, în timpul procesului în care se judecă acest caz, că banii ar fi fost destinaţi Elenei Udrea. „Fratele meu mi-a spus că a discutat cu Lungu (Ștefan Lungu, fost consilier al lui Udrea, actual martor al acuzării – n.r.) și Nastasia (fost secretar general al Dezvoltării, unul din denunțători – n.r.). Niciodată nu mi-a pomenit de Elena Udrea. Niciodată nu mi-a spus că ea ar fi cerut comision sau sponsorizări. Cel care le-a cerut a fost Nastasia. Gărdean Adrian este cel care a dus geanta cu bani lui Nastasia“, a precizat Miron Gărdean, potrivit Evenimentului zilei.

Preţul corect. Terenul face azi 30 de milioane de euro pe piață

Confirmarea pagubei produse statului român a venit în septembrie 2015. Când Aviația Utilitară București SA a vândut 5,1 hectare din cele 8,9 din Băneasa companiei Dedeman. Conform presei economice, dar și datelor financiare depuse la Ministerul de Finanțe de către Aviația Utilitară SA, cele 5,1 hectare vândute de către Aviația Utilitară București SA au costat în jur de 16 milioane de euro. E vorba, așadar, de un preț mediu de 300 de euro pe metru pătrat, dar într-o perioadă de stagnare profundă a pieței imobiliare. Chiar și așa, însă, întregul teren de 8,9 hectare valorează și acum minimum 30 de milioane de euro, nicidecum jumătate de milion de euro, cum a fost evaluat de către Aviația Utilitară București SA.

Fraude . Expertul Zizi, în pușcărie

Expertul Zizi Dumitrescu a stabilit printr-un raport de expertiză tehnică, finalizat în noiembrie 2008, că valoarea terenului de 8,9 hectare din Băneasa este de aproximativ 2,1 milioane lei.

Același expert a fost folosit de rechinii imobiliari în fraudarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). De exemplu, Zizi Dumitrescu apare ca martor în dosarul Direcției Naționale Anticorupție în care Horia Simu a fost acuzat că a țepuit ANRP cu peste 55 milioane euro. În acest dosar, procurorii susțin că Zizi Dumitrescu a întocmit o expertiză prin care a constatat „greșit“ că terenul revendicat de Horia Simu nu poate fi restituit în natură. Motiv pentru care ANRP a fost obligată să-i plătească despăgubirile lui Horia Simu.

Într-un alt caz, expertul Zizi Dumitrescu a întocmit o expertiză în baza căreia Vasile Geambazi, nepotul lui Gigi Becali, a cerut 20 de milioane de euro de la ANRP.

Într-un alt dosar, expertul Zizi Dumitrescu a fost prins în flagrant de Direcția Generală Anticorupție, în timp ce primea o șpagă de
500 lei pentru a întocmi o expertiză favorabilă într-o speță care se judeca la Judecătoria Cornetu. Judecătorii de la Tribunalul București au decis, în mai 2014, să-l condamne pe Zizi Dumitrescu la trei ani de pușcărie.

Ce spune Jurista Aviației Utilitare: „Evaluarea terenului e la nivelul lui 1998“

Din punctul de vedere al Aviației Utilitare București SA, însă, lucrurile stau cum nu se poate mai normal. Juristul societății, Magda Budeș, a explicat pentru „România liberă“ cum s-a făcut evaluarea terenului. „Prețul s-a stabilit printr-o formulă fixă, reglementată de Hotărârea de Guvern 834 din 1991. Acolo e o formulă de calcul fixă. Într-adevăr, de vreo doi ani, evaluarea terenurilor se face la prețul de piață. Dar înainte nu se calcula la valoarea de piață. Valoarea terenului a fost stabilită la aproximativ două milioane lei. S-a majorat capitalul social cu valoarea terenului. AAAS a contestat majorarea capitalului și au spus că nu e bună valoarea. Au pierdut și la Tribunalul București, și la Curtea de Apel. Eva-luarea terenului s-a făcut la nivelul anului 1998, an în care s-a întocmit documentația pentru obținerea certificatului de proprietate. Doar s-a actualizat cu niște indici de inflație. Terenul acum are altă valoare, dar nu puneți prețul la momentul ăsta. Puneți la momentul în care s-a întocmit documentația. Părerea mea e că cei de la AAAS nu știu prea bine procedurile. Și la instanță ei spun niște prostii. Legea spune ceva, ei spun altceva. Ei și-au comandat evaluare și au făcut hotărâre cu formulă fixă. Când au văzut raportul, au cerut alt raport la valoarea de piață“, a arătat Budeș.

Președinta AAAS, Roxana Gîndu, refuză orice dialog cu RL

Cum a fost posibil ca subevaluarea terenului să se facă atât de grosolan? Cum se explică inacțiunea AAAS în această situație? La prima întrebare, răspunsul este că Sorin Avramescu, de la Aviația Utilitară București SA, a controlat procesul de evaluare. Astfel, societatea controlată de Gărdean-Avramescu a tocmit un evaluator corupt, pe Zizi Dumitrescu, cercetat și arestat în mai multe rânduri pentru trucarea unor expertize. Dar de ce AVAS-AAAS nu și-a apărat șansele până în pânzele albe? La această întrebare, „România liberă“ a insistat să i se răspundă de către actuala conducere a AAAS. Roxana Gîndu, însă, președinte în funcție al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, a refuzat orice discuție cu „România liberă“, deși i s-au adresat numeroase solicitări, atât oficial, în conformitate cu Legea 544/2001, cât și telefonic. Teodor Atanasiu, președinte al fostei AVAS în perioada 2006 – 2008, a încercat să explice pentru „România liberă“ ce s-a întâmplat. „Nu știu cine a subevaluat terenul. Noi am preluat terenul după litigiu. Acolo a fost un proces pentru că nu ne-am înțeles amiabil cu Aviația Utilitară. Noi voiam să introducem terenul în capital social la valoarea de piață, iar ei nu. Terenul a fost introdus în capitalul social prin Adunarea Generală a Acționarilor. Terenul era lipit la societatea respectivă, iar fără teren nu avea nici o valoare. Nu știu ce s-a întâmplat după, pentru că am plecat de la AVAS“, a afirmat Teodor Atanasiu. Ciudat este că Atanasiu nu a reușit să dea lămuriri în legătură cu cine a cerut evaluarea terenului: Aviația Utilitară București SA sau fosta AVAS? În mod firesc, terenul fiind în proprietatea AVAS, evaluarea trebuia să o ceară AVAS. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Cele mai citite

Rishi Sunak își dorește ca Benjamin Netanyahu să aibă „ sânge rece” după atacul Iranului de sâmbătă

Premierul britanic, Rishi Sunak, l-a chemat marţi pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, să dea dovadă de "sânge-rece" după atacul Iranului împotriva Israelului din...

Ciolacu vrea să-i aducă acasă pe românii din Qatar

„ Sunt ferm convins că în Qatar câştigaţi mult mai bine financiar decât aţi fi câştigat în România în acest moment. Eu sper din...

Jens Stoltenberg: România are un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO, a spus Jens Stoltenberg, șeful NATO, după discuția avută marți cu președintele Klaus Iohannis, potrivit...
Ultima oră
Pe aceeași temă