Contradicție. SRI raportează de două ori mai multe interceptări decât au declarat judecătorii! INFOGRAFIC

În 10 ani, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a pus în executare aproximativ 250.000 de mandate de interceptare a telefoanelor emise de judecători. Între anii 2005 şi 2014, numărul acestora este 247.575. Această cifră cuprinde şi prelungiri, şi extinderi ale mandatelor iniţiale.

Share

Silviu Sergiu 0 comentarii

Actualizat: 22.08.2017 - 20:07

În 10 ani, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a pus în executare aproximativ 250.000 de mandate de interceptare a telefoanelor emise de judecători. Între anii 2005 şi 2014, numărul acestora este 247.575. Această cifră cuprinde şi prelungiri, şi extinderi ale mandatelor iniţiale. 

„România liberă” a ajuns la această cifră consultând rapoartele de activitate ale SRI. Cifrele pentru 2015 nu sunt încă disponibile, deoarece raportul de activitate nu a fost încă depus la Parlament şi dat publicităţii.

La o populaţie de aproximativ 20 de milioane de români, ponderea mandatelor de ascultare este de doar 1,25%. Dacă ţinem cont că, în baza unui mandat, au fost interceptate comunicaţiile a 2-3 persoane în medie, asta înseamnă că SRI a ascultat circa 500.000-750.000 de persoane.

Desigur, este vorba de interceptarea legală a telefoanelor, în cazul unor persoane urmărite penal pentru încălcarea legislaţiei penale sau suspecte că au atentat la siguranţa naţio­nală a României, la ordinea publică sau în domeniul apărării.

Important de menţionat că SRI este autoritatea naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC). Mandatele de interceptare sunt puse în aplicare în baza art. 20-22 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului sau în baza art. 91/1-5 din Codul de Procedură Penală, pentru toate structurile din Sistemul Naţio­nal de Securitate. Concret, instituţiile beneficiare au fost Ministerul de Interne, SRI, SPP, SIE şi  MApN.

Până în 2016, SRI a interceptat comunicaţii mobile sau fixe şi în beneficiul Ministerului Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetele de pe lângă Curţile de Apel, Direcţia Naţională Anticorupţie), dar Curtea Constituţională i-a luat acest drept legal, printr-o decizie intens comentată la acea vreme.  

Dacă în 2005, anul accelerării ofensivei anticorupţie, judecătorii au aprobat doar 6.370 de mandate, în 2014 s-a ajuns la 44.759 de mandate, adică de circa şapte ori mai mult. O altă comparaţie relevantă pentru modul în care a crescut numărul mandatelor de interceptare. În primii cinci ani, între 2005 şi 2009, au fost aprobate 62.681 de mandate de interceptare. În următorii cinci ani, între 2010 şi 2014, numărul acestora s-a triplat, până la 186.030 de mandate.

Neconcordanţe

În luna mai a acestui an, avocatului clujean Radu Chiriţă a publicat pe blogul personal o situaţie a mandatelor de interceptare a telefoanelor aprobate de instanţele româneşti.  Foarte interesant este faptul că numărul acestora este sensibil mai mic decât cel comunicat de SRI, prin intermediul rapoartelor sale de activitate. 

Astfel, potrivit lui Radu Chiriţă, în perioada 2010-2015 (septembrie), instanţele au aprobat 102.729 de mandate de interceptare a telefoanelor (în condiţiile în care s-au solicitat 109.946 de autorizaţii). Cifra este mult mai mică decât cea comunicată de SRI în rapoartele sale de activitate, respectiv 186.030 de mandate. Cu atât mai mult cu cât, aşa cum spuneam, pentru anul 2015 nu există încă date oficiale, deci este de aşteptat ca numărul de mandate să depăşească 200.000. Aşadar, SRI susţine că numărul mandatelor de ascultare a telefoanelor aprobate de judecători este dublu față de cel comunicat oficial de instanţe. 

De precizat că datele prezentate de avocatul clujean nu provin de la toate instanţele din ţară. Doar cinci instanţe au refuzat însă să furnizeze informaţii, deci cifrele sunt extrem de relevante. Este vorba de date de la 173 din 176 de judecătorii, de la 40 din 42 de tribunale, de la toate cele 15 curţi de apel, de la toate instanţele militare şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).  

Pe baza datelor furnizate de instanţe, Radu Chiriţă a tras o serie de concluzii foarte interesante:
-  ICCJ a admis 4.522 cereri din 4.523, respingând doar una singură. 
-  6 curţi de apel au o rată de aprobare a autorizaţiilor de interceptare de 100%. Este vorba de Cluj, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Oradea şi Piteşti. 
-  În total sunt 61 de instanţe care au admis tot. Recordul e la Tribunalul Galaţi, care din aproape 3.000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă. 
-  Singurele instanţe unde judecătorii examinează astfel de cereri şi le admit numai pe cele OK sunt instanţele militare.
-  Un caz special este cel al Tribunalului Suceava, care a respins 39% din cererile formulate, dar are totuşi un număr uriaş de cereri admise, peste 5.700.
- Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni au obţinut de la judecători... 259 de mandate de ascultare a telefoanelor. „Există 250 de dosare la acel parchet? Mă tot întreb… Cititorii or fi intrat pe Google să vadă unde e Săveniul?”, se întreabă Radu Chiriţă.  

RĂSPUNS SRI. "În statisticile noastre sunt incluse și prelungirile”

Într-un răspuns trimis la solicitarea „României libere”, SRI a precizat că „nu comentează informaţiile vehiculate în spaţiul virtual, pe diverse bloguri personale”. „Cu referire la numărul total de mandate emise în temeiul legilor ce reglementează securitatea naţională, având în vedere deschiderea arătată de SRI în direcţia transparentizării activităţii, vă informăm că în statisticile realizate de instituţia noastră au fost incluse, raportat la prevederile legii, toate mandatele, nu doar cele de bază, ci şi completările acestora, precum şi prelungirile asociate lor”, se arată în răspunsul serviciului secret.
Din păcate, în ciuda eforturilor repetate, „România liberă” nu l-a putut contacta pe avocatul Radu Chiriţă, pentru a verifica dacă a solicitat instanțelor inclusiv informaţii despre completări sau prelungiri de mandate. 

A depășit FBI de 16 ori

Anul trecut, Victoria Stoiciu, reprezentanta Fundației Friedrich-­     Ebert-Stiftung România (FES), a atras atenţia public asupra faptului că, raportat la populația țării, ”SRI efectuează de 16 ori mai multe mandate pe siguranță națională decât FBI”. Afirmaţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe intitulate ”Controlul democratic al serviciilor de informații: provocări și modele de succes în UE și România”.

„Datele statistice ne arată că, la o populație de 20 de milioane, numărul de mandate pe siguranță națională în România este de 16 ori mai mare decât în Statele Unite, mai exact, SRI-ul efectuează de 16 ori mai multe mandate raportat la populația totală față de FBI. În anul 2014 erau 2.469 de interceptări față de 1.416 în Statele Unite la o populație de 300 și ceva de milioane. Nici acest lucru nu vă ridică niciun semn de întrebare? Părerea mea e că nu ne comparăm cu Statele Unite ca amenințări la siguranța națională, nu suntem o țintă oricum am da-o cu Statele Unite.

Sigur, nu suntem un stat ferit de riscuri la adresa securității, dar între România și Statele Unite nu există, părerea mea, comparație din acest punct de vedere. Ați avut pe masa de lucru a Comisiei, măcar s-a discutat, a pus cineva problema?”, l-a întrebat Victoria Stoiciu pe deputatul Octavian-Marius Popa, la acea vreme vicepreședinte al Comisiei pentru controlul activității SRI. Acesta a replicat că întrebarea ar trebui adresată judecătorilor care au aprobat mandate de interceptare.  

Consultă ziarul integral în format .pdf AICI !

Citește totul despre:

Comentarii

loading...