Casa morții de la Penitenciarul Rahova: Directorul spitalului închisorii, Mircea Miorel, este anchetat de ANP pentru decesele suspecte ale unor deținuți. Statistică alarmantă: Rata anuală a mortalității depășește rata din gulagul sovietic

Mai multe decese suspecte intervenite în spitalul unde sunt trataţi deţinuţii au determinat Administraţia Naţională a Penitenciarelor să declanşeze un control împotriva directorului Mircea Miorel pentru abateri disciplinare.

Share

Marian Garleanu 0 comentarii

12.01.2017 - 16:07

Mai multe decese suspecte intervenite în spitalul unde sunt trataţi deţinuţii au determinat Administraţia Naţională a Penitenciarelor să declanşeze un control împotriva directorului Mircea Miorel pentru abateri disciplinare.

UPDATE. Reprezentantii Penitenciarului Rahova au trimis un drept la replică, după publicarea acestui articol. Citiți și dreptul la replică aflat la finalul acestui text.

Anual, în cele cinci spitale penitenciar din România sunt trataţi între 1.050 și 1.200 de deținuți cu diverse tipuri de afecțiuni. Cei mai mulţi se află la Jilava (între 600 și 700 de persoane), la Poarta Albă sunt trataţi circa 200 de încarceraţi, la Rahova între 80 și 100 într-un an, la Mioveni circa 50, la Tg. Ocna (unde se tratează exclusiv TBC) în jur de 50, iar la Dej alți 80.

Dacă în gulagul sovietic, ca rezultat al tratamentelor aplicate deținuților politici, rata anuală a mortalităţii ajungea uneori până la 25-30%, numai la Spitalul Penitenciar Rahova, condus de circa 7 ani de zile de managerul Mircea Ștefan Miorel, medic specialist în boli interne, rata mortalității a fost numai anul trecut de 35,50%. Dincolo de statistici, asta înseamnă că 32 de deținuți au murit numai în această unitate, din totalul de 98 de deținuți decedați în tot sistemul penitenciar.

În 2015, situaţia a fost chiar mai dezastruoasă, prin închisorile României murind 113 deținuți, din care 50 în sistemul spitalicesc penitenciar, după cum scria Administrația Națională a  Penitenciarelor (ANP) într-un răspuns oferit „României libere“.

Sistem de gardă…care nu există în lege

Mircea Miorel este managerul Spitalului Penitenciar Rahova de circa 7 ani, venind de la celălalt mare spital din sistem, Jilava. De la această din urmă unitate, a plecat cu scandal, fiind acuzat de malpraxis, dar ulterior acuzațiile au fost șterse de către fosta conducere a Administrației Naționale a Penitenciarelor. Odată ajuns la Rahova, acesta a înființat un sistem de gărzi care sunt deservite când și când și nu 24 de ore din 24, așa cum prevede legea. Mai mult decât atât medicul Mircea Miorel face gărzi și pe secția ATI (Anestezie, Terapie Intensivă), cu toate că nu are acest drept, deoarece este medic specialist Boli Interne.

Ca atare, a delegat-o pe medicul anestezist Verginica Șoltuz, pensionară de 16 ani (acum are venerabila vârstă de 76 de ani), să-i semneze foile de observații clinico-medicale.

„Nenorocirea noastră este că doamna Șoltuz are un aviz psihiatric negativ la dosar și acțio-nează ca medic în baza unui contract de colaborare făcut cu spitalul Rahova”, ne-a precizat șeful Sindicatului Frăția din ANP, Adrian Gealapu. Totuşi, pe gărzile efectuate în totală ilegalitate medicul manager de la Rahova primește lunar sume între 15.000 și 16.000 RON. „Secția ATI a fost transformată în secție de cronici în anul 2013 de către directorul  Mircea Miorel pentru a putea efectua gărzi, el fiind medic internist, dar încasează un spor salarial de 75%. 

Dar  domnul director, de 7 ani de când face gărzi nu a semnat niciodată o internare sau externare, punându-și doar parafa de medic specialist a doua zi după internare”, ne-a mai precizat șeful sindicatului.

Contactat telefonic pentru a-și exprima opinia cu privire la aceste acuzaţii, dr. Mircea Miorel a precizat: ”În primul rând nu știu de ce ar trebui să vă răspund la întrebări?! Dar totuși, sistemul de gardă înființat de mine la Spitalul Penitenciar Rahova este perfect legal, iar eu nu lucrez ca medic pe secția ATI. Iar pentru a o angaja pe dr. Șoltuz cu contract parțial de muncă, nu-mi trebuie nici un fel de aviz psihiatric, ci numai avizul Colegiului Medicilor pe care-l am deja”.

O viață între două personaje

În sistemul penitenciar românesc, Mircea Miorel este cunoscut ca un mare admirator de femei frumoase, dar și de băuturi fine, de aici și porecla dată de subordonați de ”Suleyman”. De altfel pagina web a Sindicatului Frăția, fsanp.ro, este plină de postări care mai de care mai malițioase la adresa activității acestuia.

Un exemplu concludent în acest sens este asistenta personală a lui Miorel, Rădiţa Stoican, care face legea în spitalul Rahova, numită de către colegi pe site-ul respectiv cu diminutivul ”querida”. Un alt exemplu este cel al subofițerului asistent Emilia Marinescu, detașată de la Spitalul Rahova în urmă cu circa doi ani pentru că a reclamat comportamentul concupiscent al managerului Mircea Miorel, precum și avansurile pe care i le-a făcut acesta. „Domna Marinescu a plecat și nu a vrut să mai audă de acest spital. Ulterior am aflat că și-a retras acuzațiile pe care susținuse în prealabil cu probe foarte solide”, ne-a precizat liderul sindical Adrian Gealapu.

Peste toate, Mircea Miorel este acuzat de comportament discreționar față de subordonați. În ultimii patru ani, a alungat la propriu patru chirurgi bine pregătiți din spital pentru simplul motiv că nu voiau să-și pună parafa pe foile de observaţie întocmite de el. Chirurgul D. Niță, de exemplu, a fost alungat sub amenințarea fabricării unui dosar penal, după cum ne-a relatat același lider sindical. „Ştefan Miorel Mircea, directorul Penitenciarului Spital Rahova, se crede mai presus de lege.

Pentru domnia sa, Legea 293/2004 privind Statutul FPSS, Legea nr. 62/2011 privind dialogul social şi actele normative care reglementează activitatea sistemului penitenciar reprezintă doar norme de drept fără fond. Singura lege pe care o respectă este cea a bunului plac. Se pare că flama autocrației și al comportamentelor manageriale abuzive a cuprins sistemul penitenciar românesc, iar împricinații directori nu mai țin cont de legile bunului simț, dar și de codul onoarei. A încălcat nenumărate acte  normative cum ar fi cel al distribuirii normei de hrană”, se arată într-un comunicat al sindicatului Frăția.

În schimb, managerul de la Spitalul Rahova a replicat că ”norma B12 de hrană în valoare de 7.000 de lei, într-adevăr, a fost dată în avans în decembrie 2015 și a fost mai apoi retrasă în luna ianuarie 2016, dar că lucrurile sunt perfect legale”.  

ANP a sesizat Comisia de Disciplină de la Ministerul Justiției

Alte cazuri de morți suspecte de malpraxis i-au făcut pe angajații de la Rahova să se adreseze conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Pe 19 decembrie 2016, a decedat în liftul spitalului deținutul Vasile Iosipan. Acesta  a fost dus la radiologie pentru o poză, iar la întoarcere a murit în lift.

Deținutul Adrico Sarudis, mort pe 6 iulie 2014, în jurul orelor 18.30,  în camera de deținere, a fost transferat pe secția ATI și declarat decedat în jurul orelor 21.15. Acesta s-a plâns în mai multe rânduri că nu se simte bine și ca o să moară, dar de gardă fiind dr. Mircea Miorel n-a luat nici o măsură.  Deținutul  Nicuşor Barbu a fost diagnosticat cu varice esofagiene, iar medicul de gardă Miorel i-a recomandat să  bea ceai fierbinte, iar a doua zi același medic i-a recomandat să bea apă cu gheață. La câteva ore, deținutul Barbu a murit în celulă.

Deținutul Valeriu Buburuză a fost agresat în camera de deținere de către alți colegi, deținutul a făcut sesizare către director să fie dus la INML pentru a fi consultat, dar directorul a refuzat și l-a transferat la Penitenciarul Timișoara.

Ulterior ANP, după efectuarea unei anchete și sătulă să-l mai protejeze pe Mircea Miorel, a hotărât să sesizeze Comisia de Disciplină a Ministerului Justiției.

„În ceea ce privește situația semnalată de dumneavoastră referitoare la condițiile din Penitenciarul Spital Rahova, vă comunicăm, că (….) o echipă din cadrul ANP a desfășurat o misiune de control la această instituție. Astfel s-a constatat că se impune cercetarea unor fapte ce se pot constitui în abateri disciplinare, sens în care pentru directorul unității, a fost sesizată Comisia de disciplină din cadrul Ministerului Justiției, competentă să judece situațiile respective”, a confirmat purtătorului de cuvânt al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Cristina Cîrlan, pentru „România liberă“. 

Fapte de arme greu de înțeles

Deținuții de la Rahova care au probleme de sănătate sunt trimiși în mod suspect la spitalul penitenciar din Mioveni, iar după ce li se face un set complet de analize, se reîntorc la locul inițial de deținere. Până aici nimic extraordinar, dacă vârstele celor trimiși către Mioveni n-ar fi la toți sub 40 de ani, iar în proporție de peste 80% aceștia se duc la ceruri în următorul an.

Elocvent este cazul deținutului Costiug Nicolae Andrei, depus în spitalul Rahova pe 10 decembrie 2015 și decedat în mai 2016. Acesta a fost operat pentru o banală unghie încarnată și…. nu s-a mai trezit din anestezie!

Un alt caz este cel al deținutului C. Ciucă, în vârstă de 28 de ani, bolnav în stare terminală de cancer, cu ambele picioare infectate și cu viermii mișunând prin plăgile deschise.  Fără a avea nici cea mai mică remușcare, doctorul Mircea Miorel l-a trimis pe Ciucă la instanță în acea stare de boală terminală, împreună cu doi alți deținuți care să-l sprijine de brațe. „Când s-a întors de la instanță Cornel Ciucă a cerut un anestezic, o morfină care să-i mai aline durerile, dl director Miorel i-a promis că îl va ajuta, dar când deținutul s-a întors să plece, directorul i-a făcut un semn discret asistentei să nu-i dea nimic”, ne-a povestit liderul sindical Adrian Gealapu.

Acesta mai spune că a sesizat conducerea ANP despre aceste orori petrecute în spitalul penitenciar. „Pe secția ATI, deținuții sunt tratați cu indiferență de către domnul Mircea Miorel. Cazul deținutului Ciucă Cornel, decedat în anul 2015, este un caz desprins parcă din filmele horror.

Deținutul care avea o boală incurabilă urla de durere, iar în zilele când de gardă era directorul, nu i se administrau calmante sau i se administrau foarte slabe, managerul spunând că Dumnezeu l-a pedepsit și trebuie să plătească pentru faptele sale. Suferința i s-a acutizat deținutului cu ocazia descoperirii de viermi în plăgile de pe membrele inferioare. În acest sens, domnul director a dat ordin infirmierei de serviciu să aducă în următoarea tură o sticlă cu gaz lampant și să-i dezinfecteze rănile  de viermi, operațiune eșuată.

După câteva săptămâni de suferință, deținutul a decedat, iar la ordinul directorului acesta a fost dus în sala de operații, unde i-au fost curățate rănile de viermi, apoi predat la IML. În ziua în care familia aparținătoare venea la vizită, lui Ciucă, i se administrau calmante foarte puternice, pentru a-l găsi în stare de semiconștiență și să nu poată comunica cu familia”, sunt acuzaţiile grave ale liderului sindical Adrian Gealapu.

Un alt caz este cel al fostului consul general al României la Singapore, Silviu Ionescu, care în luna decembrie a anului 2014 a fost internat în Secția PSBR, unde i-au fost administrate câteva perfuzii, iar după 5 zile a decedat în mod cu totul inexplicabil. După deces, în foaia de observație clinic-medicală, au fost trecute de către dr. Mircea Miorel mai multe investigații medicale care nu pot fi traduse în termeni medicali.

Managerul Spitalului Penitenciar Rahova se apără și întreabă retoric: „A filmat cineva viermii de pe Ciucă? Există vreo dovadă în acest sens? El a fost depus la IML și știu că era curățat foarte bine. Sunt numai speculații și vorbe. Fiecare e liber să afirme ce vrea. Până ce nu se va pronunța Comisia de Disciplină  a Ministerului de Justiție nu am ce să comentez”.



   Dreptul la replică al Penitenciarului Rahova, după dezvăluirile din articolul: Casa mortii de la Penitenciarul Rahova

Penitenciarul Bucuresti Rahova (la care faceti referire in titlul articolului) este o unitate distincta si cu administratie proprie, diferita de Penitenciarul Spital Bucuresti Rahova, are la randul sau administratie, sediu si personal proprii.


Referitor la cazurile de deces survenite in Penitenciarul Spital Bucuresti Rahova (PSBR), mentionam ca,  pentru fiecare dintre acestea, Penitenciarul Spital Bucuresti Rahova a sesizat Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, conform art. 52 din Legea 254/2013.

Pana in acest moment nu s-a constatat culpa medicala in nici o situatie, cu atat mai mult cu cat nici Institutul National de Medicina Legala Mina MinovicI nu a sesizat nici un deces care sa indice culpa medicala.

Bolnavii terminali din sistemul penitenciar sunt internati in ultima faza a bolii in PSBR – Sectia A.T.I., avandu-se in vedere ca unitatea noastra este singura care are conditii de nursering permanent, monitorizare si ingrijiri paleative, avand angajat personal specializat, infirmiere si brancardieri.

Referitor la diagnosticele de deces si datele cu caracter personal ale pacientilor prezentate de domnul Gealapu in sustinerea afirmatiilor dansului, va comunicam ca, potrivit Legii nr. 46/2003 – Legea pacientului, se interzice dezvaluirea in mod public a acestor informatii, fara acordul apartinatorilor, drept urmare, nu putem comenta cele sustinute.

De asemenea, aratam ca procentul de 35,5% decese este nereal, deoarece numarul de decese pe un an (2016, in speta) se raporteaza la numarul total de bolnavi rulati, in 2016 procentul fiind astfel de 0,88 (21 decese la 2418 bolnavi).

Referitor la aplicarea anticipata a Normei 12B, precizam ca  in data de 22.12.2015 s-a achitat personalului valoarea financiara a Normei 12B, conform H.G. nr.1848/2004 si art. 116 al.3 din O.M.J. nr.1318/2012. In luna ianuarie 2016 s-a facut regularizarea acestei plati, iar concluzia comisiei de control a Administratiei Nationale a Penitenciarelor cu privire la acest aspect a fost: ``nu au fost efectuate plati si nu au fost retrase sume de bani in afara dispozitiilor legale``.

In ceea ce priveste liniile de garda din PSBR, acestea se fac cu respectarea legislatiei in materie, fiind aprobate de Directia Organizare si Politici Salariale din Ministerul Sanatatii prin adresa CV/33011831/22.05.2012 inregistrata in PSBR cu nr.J/16776/05.06.2012. Potrivit art.  39 al.1 si 2 din OMS nr.870/2004, medicul director general si medicul director adjunct medical, au program de 7 ore zilnic , fara obligativitatea de a fi inclusi in liniile de garda. In situatia in care medicii de pe aceste functii vor sa efectueze garzi, vor efectua in afara programului normal de lucru, fara a avea obligatia de garda.

Facem, de asemenea, precizarea ca nu avem cunostinta de chirurgul D. Nita, neavand nici un coleg medic chirurg cu acest nume.

Referitor la legalitatea incheierii contractului cu medicul anestezist la care faceti referire in articol, va comunicam ca aceasta este posesoare a autorizatiei de libera practica vizata pana la data de 21.07.2017.

Sesizarea Comisiei de disciplina a Ministerului Justitiei in ceea ce-l priveste pe directorul PSBR, domnul comisar sef de penitenciare dr. Miorel Mircea, nu are obiectul aspectelor afirmate de dl. Adrian Gealapu, ci priveste aspecte administrative, fara nicio legatura cu activitatea medicala.

Purtator De Cuvant
Penitenciarul Spital Bucuresti Rahova

Laura Costache

 

Citește totul despre:

Comentarii