DEZVĂLUIRI. Secrete NATO, mâna oamenilor Securității lui Ceaușescu. Comunicațiile pentru avioane F-16,controlate de firma generalului(r) SIE Teodor Ileș

În 2016, statul român încă lasă secrete NATO pe mâna oamenilor Securității lui Ceaușescu. Cele mai performante avioane de luptă deținute vreodată de România, F-16, sunt ghidate de la o bază aeriană unde infrastructura de comunicații a fost construită de firma controlată de generalul în rezervă Teodor Ileș.

Share

Petru Zoltan 0 comentarii

Actualizat: 02.11.2016 - 18:00

În 2016, statul român încă lasă secrete NATO pe mâna oamenilor Securității lui Ceaușescu. Cele mai performante avioane de luptă deținute vreodată de România, F-16, sunt ghidate de la o bază aeriană unde infrastructura de comunicații a fost construită de firma controlată de generalul în rezervă Teodor Ileș.

Fost ofițer conspirat al CIE, el a lucrat după Revoluție și în SIE, iar astăzi este un prosper om de afaceri, abonat la contracte cu statul.

Acum zece zile, pe 22 octombrie, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că a atribuit un contractcadru de 10 milioane lei firmei Felix Telecom, pentru a realiza infrastructura unui subsistem de comunicații la baza aeriană 86 „Borcea“.

Contractul fusese atribuit, de fapt, cu o lună înainte, pe 20 septembrie (iar pe 29 septembrie au ajuns în România primele șase avioane de vânătoare F-16 și au aterizat la baza de „domiciliu“, 86 Borcea). 

Prin acest contract vor fi instalate rețele de fibră optică, rețele FTP și telefonie, dar și un sistem de comunicații între pavilioanele de la baza aeriană. Conform anunțului de atribuire a contractului, MApN nu a organizat o licitație publică deschisă, ci una „restrânsă“. Mai precis, nu oricine a avut dreptul să cumpere caietul de sarcini și să se înscrie la licitație, ci doar unele companii au fost contactate de către minister pentru a-și prezenta ofertele.

Anunțul postat de către Apărarea Naţională pe platforma SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) mai arată că au existat patru firme invitate să depună oferte. Una dintre acestea a fost Felix Telecom SRL, care a și câștigat contractul.

Motivul pentru care Felix Telecom a luat potul pare să fie prețul foarte bun. Astfel, MApN anunțase că poate oferi pentru lucrările dorite 16,67 milioane lei, fără TVA, iar Felix Telecom a câștigat contractul cu o ofertă de 9,67 milioane lei, fără TVA. Practic, societatea i-a făcut Ministerului Apărării o ofertă de nerefuzat: un contract cu 40% mai ieftin decât ar fi putut plăti statul.

Ministerul Apărării Naționale a refuzat să comunice „Ro-mâ-niei libere“ alte date referitoare la contractul de comunicații pentru baza „Borcea“.

Managerul Felix Telecom: „Facem infrastructura de comunicații și IT“

Anunțul de atribuire a licitației mai prevede că suma de 1,6 milioane lei din contractul câștigat de către Felix Telecom SRL poate fi subcontractată. Ceea ce s-a și întâmplat, după cum a declarat pentru „România liberă“ managerul companiei Felix Telecom, Traian Mihu. Mai mult, acesta susține că a câștigat contractul în parteneriat cu o altă firmă, al cărei nume nu îl poate dezvălui. Deși este un contract public, finanțat din banii statului român.

Traian Mihu este nu doar managerul, ci și unul dintre asociații firmei Felix Telecom. Acesta a explicat, pentru „România liberă“, că baza aeriană 86 „Borcea“ a fost un aeroport vechi, construit în jurul anului 1950:

„Acum s-a modernizat partea de funcționalitate a aeroportului. Adică s-a recondiționat pista, care arată impecabil. A fost făcută toată dotarea cu radare, cu tot felul de aparaturi de comunicații, cu balize pentru aterizare și decolare. Este făcută pentru escadrila de avioane F-16, din care au venit șase și urmează să mai vină alte șase. S-au făcut niște hangare“.

În legătură cu contractul câștigat de Felix Telecom, Traian Mihu a declarat că firma pe care o gestionează a câștigat o lucrare prin care se realizează infrastructura de comunicații. Adică legăturile de comunicații dintre clădiri și diverse puncte de control.

„Este vorba despre comunicații de voce, date și servicii care se fac pe baza comunicațiilor de voce și date. Cum ar fi o videoconferință, o audioconferință. Toate șmecheriile astea. Noi facem infrastructura de comunicații și IT“, a precizat Traian Mihu pentru „România liberă“.

Mihu: „Nu știu de ce e de interes public cu cine colaborez eu“

În mod ciudat, deși primele F-16 au ajuns deja la baza aeriană „Borcea“, lucrările efectuate de firma Felix Telecom abia acum se fac. Mai mult, nu se știe când vor fi finalizate integral, acestea depinzând și de alte lucrări din interiorul aeroportului. Lucrări ce trebuie corelate între ele.

„Nu merge să ne apucăm noi să săpăm șanțuri, să tragem ca-bluri și apoi să vină altul să sape din nou. Numai în București se întâmplă așa ceva. Spargi șoseaua să bagi apă, pe urmă vine altul să spargă șoseaua pentru nu știu ce lucrare“, a explicat managerul companiei Felix Telecom.

Dar când a venit vorba de subcontractarea lucrărilor și de modul în care se împart banii, Traian Mihu a devenit evaziv, ba chiar nervos: „Avem un partener declarat și gata“. Întrebat cine este partenerul, nu a vrut să spună numele acestuia, deși este un contract public în care partenerii trebuie declarați.

„De ce să fie public? Nu primește bani publici, primește bani de la mine în funcție de cum am nevoie de el. Nu știu de ce e de interes public cu cine colaborez eu. Banul public îl cheltuim cum scrie în proiect. Ăla e banul public. Să fiți sănătos! Nu dau detalii despre cum fac eu“, a încheiat managerul firmei Felix Telecom discuția cu „România liberă“.   

România vrea să cumpere alte 12 avioane F-16

Statul român a cumpărat 12 avioane „second  hand“ model F-16 Fighting Falcon, pentru care a plătit Portugaliei nu mai puțin de 628 milioane euro. Primul lot de șase avioane a ajuns în țară la sfârșitul lunii septembrie, iar restul urmează să intre în dotarea Forțelor Aeriene Române în anul 2017. Noile avioane intrate în dotarea Armatei Române vor fi locate la baza aeriană 86 „Borcea“ din județul Călărași.

Decizia de a achiziționa aceste avioane s-a luat în sedința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 27 septembrie 2012. Pe atunci, la șefia Comisiei Europene se afla portughezul Jose Manuel Barroso, iar economia Portugaliei se afla într-un declin major. Astfel, contractul a reprezentat un balon de oxigen pentru o țară aflată la ananghie.

Ministrul Apărării de atunci, Corneliu Dobriţoiu, a explicat că pentru cele 12 aparate de zbor F-16 se vor plăti 120 milioane de dolari, urmând ca diferenţa de costuri până la 600 milioane de dolari să reprezinte suportul logistic. În aceste sume nu intră, potrivit ministrului, cheltuielile cu soluţiile de înarmare, care înseamnă alte 100 milioane de dolari. Corneliu Dobriţoiu s-a grăbit să spună că Lockheed Martin, compania producătoare, nu câştigă nimic din această afacere, uitând pe moment că şi piesele de schimb şi alte probleme trebuie raportate la fabrica-mamă în decurs de 20 de ani de exploatare a aparatelor de zbor.

Actualul ministru al Apărării, Mihnea Motoc, anunța pe 22 octombrie că urmărește să cumpere alte 12 avioane F-16, tot „second hand“, de la state membre NATO.

„Urmărim să achiziționăm din excedentul disponibil al unor aliați aparatură care este în resurse, este performantă, este operațională. Nu pot să subscriu la etichetarea lor ca fiind de mâna a doua. Nu știm de unde le vom achiziționa. Deocamdată am lansat o cerere de informații de la toate țările aliate care au în dotare asemenea aparate, inclusiv de la SUA și cinci aliați europeni. Așteptăm răspunsurile lor, să vedem în ce direcție ne putem duce“, spunea ministrul Motoc.

Dar aceste avioane nu sunt suficiente pentru a proteja spațiul aerian românesc. Fostul şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul Constantin Croitoru, afirma în anul 2009 că România ar avea nevoie de 48 de avioane. Generalul Constantin Croitoru se referea la serviciul nonstop de poliţie aeriană, forţele puse la dispoziţia NATO, apărarea spaţiului aerian naţional în situaţii de criză sau război şi misiunile pentru trecerea piloţilor pe noile avioane.    

Fost ofițer conspirat,Teodor Ileș a lucrat în SIE până în anul 1999

Compania Felix Telecom a fost înființată în anul 1992, ca o societate mixtă româno-israeliană. Asociat majoritar era firma israeliană Telrad Telecommunications. După aproape nouă ani, Telrad și-a vândut părțile sociale căte offshore-ul Mares Overseas, care le-a dat mai departe offshore-ului Zostex Enterprises Ltd. Conform presei centrale, cele două firme offshore din Cipru erau administrate de avocatul Mordechai Mintzer, care îl reprezenta pe traficantul de arme Rony Learner. 

În prezent, firma Felix Telecom este controlată de generalul (r) SIE Teodor Ileș, care deține, împreună cu soția sa, Doina Felicia Ileș, 76% din societate. Soții Ruxandra Ioana Mihu și Traian Mihu dețin, împreună, 19% din firmă, restul părților sociale fiind deținute de Teleconstrucția SA.

În anul 1999, președintele Emil Constantinescu l-a avansat pe Teodor Ileș la gradul de general, ocazie cu care l-a trecut în rezervă prin decret prezidențial. Înainte de 1989, Teodor Ileș a lucrat ca ofițer în cadrul Centrului de Informații Externe (CIE), actualul Serviciu de Informații Externe (SIE), sub numele conspirativ „Claudiu Averescu“. „Spionul“ Ileș se ocupa de operațiunile cu Aport Valutar Special. Prin aceste operațiuni, Securitatea desfășura activități de comerț exterior în vederea achitării datoriei externe de către regimul Ceaușescu. Tot el este cel care a adus în România comunistă tehnologia pentru producerea apei grele folosită la centrala nucleară de la Cernavodă.

Nici managerul Traian Mihu nu este străin de serviciile de informații. Încă dinainte de ’89 și până în 1992, a lucrat ca director tehnic la ICE Felix, întreprinderea de comerț exterior care se ocupa cu producerea de calculatoare. Întrebat despre generalul Teodor Ileș, Mihu a spus că este bătrân și bolnav.    

Peste 147 de contracte cu statul

Firma generalului Teodor Ileș a obținut nu mai puțin de 147 de contracte cu instituțiile statului român în perioada 2007-2015. Valoarea acestor contracte este de aproximativ 60 milioane euro. Printre instituțiile statului de la care a obținut contracte se numără Oficiul pentru Administrarea și Operarea Infra-structurii de Comunicații de Date ROEDUNET, Ministerul de Finanțe, Poliția Locală Sector 2, Poliția Română, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Institutul pentru Tehnologii Avansate din subordinea SRI, Rezervele de Stat etc. Pe lângă aceste contracte, instituțiile statului au încheiat direct alte 68 de contracte, în valoare de aproximativ 90.000 euro, cu Felix Telecom. În ultimii trei ani fiscali, firma a raportat un profit net de aproximativ 8 milioane lei.

Citește totul despre:

Comentarii