Zilele trecute, la Mangalia, in timpul unor sapaturi de salvare realizate in cartierul Dobrogea II, zona destinata constructiei de vile, arheologii de la Muzeul Callatis au facut mai multe descoperiri. Madalina Ungureanu, unul dintre arheologii muzeului, ne-a declarat ca au fost gasite morminte romane de inhumatie si incineratie din sec. II-III dupa Hristos, mai multe opaite din ceramica, cat si unguentarii din sticla. De asemenea, au fost scoase la suprafata obiecte de podoaba din bronz si sticla, printre care doua inele, dar si mai multe ulcioare ceramice. Pentru ca printre obiecte se afla si foarte multe fragmente de vase, arheologii sunt nevoiti sa le remodeleze, munca migaloasa, dificila, intrucat bucatile din ceramica sunt foarte subtiri, astfel ca se pot rupe usor. In acelasi cartier, un alt grup de arheologi a gasit un ulcior in care se aflau 15 monede romane din argint, care ulterior vor fi expuse in muzeu. De altfel, rezultatele obtinute in urma ultimelor descoperiri facute la Mangalia au fost prezentate de catre directorul Muzeului Callatis, Tatiana Odobescu, in cadrul celei de a 39-a Sesiuni Nationale de Rapoarte Arheologice care a avut loc in luna mai, la Jupiter. Astfel, in perioada 2004-2005 s-au executat la Mangalia 49 de sapaturi de supraveghere si 16 cercetari arheologice de salvare si sistematice.
Sapaturile clandestine distrug siturile
In cadrul aceleiasi sesiuni, presedintele Comisiei Nationale de Arheologie, prof. dr. Mihai Barbulescu, a expus cele mai importante probleme cu care se confrunta specialistii din domeniu. „Principala sarcina a comisiei este directionarea cercetarilor arheologice, avizandu-le indiferent de tipul acestora, adica preventive, de salvare sau sistematice. Anul trecut au fost autorizate 203 santiere, iar anul acesta 189. O mare problema o reprezinta furtul pieselor descoperite, iar legislatia nu ne ajuta prea mult. Asa se face ca monumente istorice au devenit proprietate privata si au fost rascumparate ulterior cu bani grei. Sapaturile clandestine distrug totul si nu se mai poate recupera nimic. Cei care utilizeaza detectoare de metale trebuie sa stie ca amenzile se ridica pana la 500 milioane lei, iar aparatele le sunt confiscate. De asemenea, a crescut numarul furturilor de pe situri, din muzee si parcuri arheologice. Mii de monede din aur au fost sustrase, fiind valorificate apoi in strainatate. Nu lipsesc nici furturile din rezervatiile arheologice, astfel ca in multe vile ale unor oameni instariti se afla coloane sau alte piese sustrase la comanda”, a declarat prof. dr. Mihai Barbulescu. Acesta din urma a tinut sa mai precizeze ca problemele arheologilor se vor inmulti din anul 2007, cand vor avea loc schimbari dramatice. Astfel, cei care nu vor sti sa se adapteze la noile metode de lucru, realizate cu ajutorul computerului si internetului, se vor autoelimina.
