Capitala Croației este socotită și un oraș al Bisericii, un leagăn al istoriei religiilor, asta deoarece – pentru o localitate atât de mică – există multe mânăstiri, majoritatea foarte vechi și – din nou trebuie să o spun – foarte bine conservate. Însă, pe lângă importante lăcașuri de cult, Dubrovnik vă mai oferă și posibilitatea unei aventuri subacvatice: „investigați” epava unei nave scufundate de Aliați în 1943.
Mânăstirea Dominicană este, după cum spun și localnicii, și istoricii, unul dintre cele mai importante locuri din Dubrovnik atât din punct de vedere al securității orașului, cât și din punct de vedere ecumenic. Construită ca parte a sistemului de apărare – fiind situată pe un colț al cetății, într-un oraș expus atât atacurilor de pe uscat, cât și de pe mare – mânăstirea nu are o arhitectură atrăgătoare, cel puțin nu pe dinafară. De aceea trebuie să urcați cele câteva (bine, fie!, destul de multe) trepte până la intrare și să pătrundeți în lumea feerică de dincolo, o lume gotică și plină de verde (nu vă spun mai multe acum, rămâne să descoperiți singuri!).
Mânăstirea Dominicană adăpostește o bibliotecă impresionantă, deținând și o Biblie din secolul al XI-lea, despre care se spune că a transformat lăcașul de cult într-unul foarte important, aici realizându-se și câteva traduceri de-a lungul secolelor. Clopotnița acestei mânăstiri este o altă capodoperă, construcția sa durând aproape două secole – a fost începută în secolul al XVI-lea și finalizată aproape la încheierea secolului al XVIII-lea. În grădina mânăstirii se găsește și o fântână dată în folosință în secolul al XIV-lea, care și este funcțională și astăzi. Se spune că în timpul războiului din 1991, în fiecare dimineață – timp de câteva ore – localnicii scoteau apă de aici. Un calcul al oficialilor arată că pe tot parcursul războiului fântâna aceasta veche de sute de ani a asigurat necesarul zilnic de apă pentru aproape 50% din populația orașului și din zona Dubrovnikului. Muzeul Mânăstirii spune istoria – prin multe opere de artă expuse – lăcașului, dar și a Dubrovnikului, așa cum a fost văzută ea din spatele zidurilor.
Celălalt lăcaș de cult important este Mânăstirea Franciscană, a cărei curte interioară împrejmuită de piloni impunători și având un stil preponderent romanesque este decorată cu rămășițe ale unor fresce foarte vechi. Curtea plină de portocali, ceea ce-i conferă locului un aer aparte, mult mai relaxat și mai prietenos decât în cazul multor alte mânăstiri vechi de sute de ani. Mânăstirea Franciscană din Dubrovnik este cunoscută mai ales pentru farmacia și laboratorul său farmaceutic, unul dintre cele mai vechi din Europa și… încă funcțional.
Pe listă trebuie să mai puneți și Biserica Sf. Nicolae (Crkva sv. Nikole) ridicată în secolul al XV-lea. Legenda spune că după o furtună care a lovit satul a fost găsită o icoană, undeva la țărm, ce fusese „spălată” de valurile mării. În ciuda acestui fapt icoana era încă într-o stare foarte bună, iar localnicii au început construcția unei noi biserici care să adăpostească această icoană. Istoria recentă atestă dispariția, de mai multe ori a icoanei, precum și reîntoarcerea ei misterioasă în biserică. Unii localnici consideră că icoana este făcătoare de minuni, iar unii turiști vin aici în pelerinaj, mai ales înainte de perioada cea mai aglomerată a sezonului estival.
Scubadiving… în Dalmația
Deși mulți știu că cele mai impresionante călătorii subacvatice se fac în sudul continentului asiatic, eu zic că merită să explorați un pic apele Mării Adriatice. Scufundările deveniseră ceva obișnuit pentru localnicii Dubrovnikului încă de la începutul secolului al XIX-lea, când mergeau „în adâncuri” în căutare de bureți. Însă a fost nevoie ca doi frați din Slovenia – Ivan și Dušan Kuščer – să vină aici în perioada anilor 1930 pentru a face scufundări. Pozele publicate de ei în diverse reviste i-au făcut pe unii curioși și așa a început tradiția scufundărilor în scop recreativ în zona Dubrovnikului.
Una dintre cele mai pitorești locații pentru diving este în jurul insulei Lokrum. Priveliștea este minunată, iar apele sunt extrem de limpezi, ceea ce vă permite să vedeți chiar și pe o distanță (sau adâncime, unde este cazul) de 60 de metri.
Dacă vreți să faceți diving chiar lângă Dubrovnik, alegeți să „investigați” epava unei nave care transporta marfă – scufundată de Aliați în 1943. Este una dintre cele mai bine păstrate epave submarine, la o adâncime de 23-55 de metri (pentru această călătorie trebuie să mai fi făcut diving).
Un loc care acoperă toată paleta de diveri – de la cei care au doar câteva scufundări de agrement la activ până la cei cu diplomă de diver avansat – este micuța insulă Elafiti, cu al său far construit în 1873, St. Andrija. Situată la șase mile marine de Dubrovnik, insula oferă adâncimi de scufundare pentru toată lumea! Imaginea dată de peretele vertical stâncos care se desfășoară de la 3 metri până la final (78 m) îți taie respirația. La 26 de metri vei găsi o grotă subacvatică, iar dacă ești profesionist vei putea zări și faimosul coral roșu – la adâncimi mai mari de 50 m. În rest, diving se face peste tot, iar cei care nu au făcut nici o scufundare până acum trebuie să încerce apele Adriaticei acolo unde se practică scufundările de masă! Un plus al zonei este că – exceptând ariile dintre insule – nu există curenți marini, iar marea este atât de relaxată încât crezi că te-ai scufundat într-un abis!
