TRANSILVANIA. Printre cele mai cunoscute tradiții se numără Junii, incluși în patrimoniul UNESCO. Vacanțele de iarnă din Munții Apuseni sau din Maramureș încep să fie tot mai atractive pentru occidentalii care descoperă frumusețea tradițiilor locale.
Vacanțele de Crăciun de la Viena sau de la Paris se numără printre cele mai romantice din lume. Însă, încetul cu încetul, și Transilvania începe să fie promovată drept o destinație turistică pentru sărbătorile de iarnă de către marile agenții internaționale. Bineînțeles, străinii nu vin în Transilvania pentru micile târguri de Crăciun din Sibiu, din Alba Iulia sau din Cluj și nici pentru că vreunul dintre orașele românești ar putea oferi vreo atracție care să concureze cu Turnul Eiffel sau cu plimbările cu vaporul pe Sena.
Ceea ce îi atrage este frumusețea tradițiilor locale, gastronomia și peisajele extraordinare din zonele montane. Printre cele mai apreciate obiceiuri se numără colindatul. Iar interesul pentru această tradiție a cunoscut o creștere semnificativă, în contextul în care, de anul trecut, colindatul de ceată bărbătească din România și din Republica Moldova a intrat în patrimoniul imaterial al umanității, sub egida UNESCO.
„Includerea acestei tradiții în lista UNESCO este un adevărat certificat care arată valoarea acestei tradiții. Este vorba de o recunoaștere internațională, poate cea mai credibilă și mai importantă pe care o poate primi un obicei“, spune Ana Luca de la site-ul unescoinromania.ro.
Cu un profund mesaj creștin, colindatul răspândește vestea Nașterii Domnului. Este și o formă de păstrare a solidarității sociale, pentru că, în fiecare sat, colindătorii trec pe la fiecare gospodărie.
Una dintre cele mai spectaculoase forme ale colindatului de ceată bărbătească, înscris în patrimoniul UNESCO
în anul 2013, este ritualul Junilor, întâlnit cu precădere în zonele montane, precum Mărișelul din Munții Apuseni sau Mărginimea Sibiului din Carpații Meridionali. Cetele de juni sunt formate din tineri conduși de un staroste, care străbat fără odihnă satele, până când sunt colindate toate gospodăriile.
Interes renăscut pentru tradiții
Însă nu doar străinii sunt interesați de descoperirea tradițiilor din zonele montane ale Transilvaniei.
Artista Oana Bozga Pintea, interpretă de muzică populară, spune că există încă filoane folclorice care nu au fost descoperite și care stârnesc un mare interes printre români. „Un exemplu în acest sens este reprezentat de Mărgău, comuna de unde provine o parte a familiei mele. Am cules o colindă total necunoscută până acum de marele public, de la una dintre locuitoarele comunei. Am înregistra-
t-o și am postat-o pe YouTube, unde a stârnit un foarte mare interes. Și acest interes nu există doar printre cei care au copilărit în lumea satului transilvănean. Am observat faptul că din Mărgău, un sat cu oameni demni și muncitori, mulți au plecat, s-au mutat în București, de exemplu. Acești oameni au rupt, într-un fel, legăturile cu satul lor natal. Însă copiii lor revin în Mărgău, redescoperă portul tradițional, redescoperă bucuria de a vizita acest adevărat colț de rai. Este un lucru minunat când îi vezi cum se îmbracă în port popular. Cele mai multe dintre videoclipurile mele le-am filmat în Mărgău și pot să vă spun că, atunci când am căutat personaje care să apară în film, am constatat că 95 la sută din case au cel puțin un costum popular“, spune Oana Bozga Pintea, care promovează un curent tot mai la modă printre tineri: portul tradițional.
Interpreta de muzică populară a purtat costumul tradițional românesc inclusiv la cununia sa, oficiată acum câteva luni în biserica ortodoxă din Cornești de către mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Andrei Andreicuț.
VACANȚE
Ce vor străinii
Străinii care vin în Transilvania doresc să participe la tradițiile locale, inclusiv să asculte colindele interpretate de săteni. Gastronomia tradițională este foarte prețuită, la fel ca și vinurile ardelenești, pălinca sau vișinata sau afinata. Apoi, sunt încântați de excursiile cu sania trasă de cai sau cu căruța. Foarte puțini vin în Transilvania pentru a practica sporturi de iarnă, deoarece calitatea pârtiilor din Carpați nu poate fi comparată cu cea din stațiunile de schi din Austria. Cei care petrec mai multe zile aleg să facă excursii pe la bisericile din lemn din Maramureș, aflate în patrimoniul UNESCO, sau să viziteze bisericile fortificate săsești din sudul Transilvaniei. De mare interes sunt și excursiile în orașe precum Sighișoara, Alba Iulia sau Sibiu, dar și vizitarea unor obiective turistice precum Salina Turda.
