De ce se vorbeste intr-un talk-show

Nu avusesem pana acum ocazia sa particip la un talk-show, adica sa vad cu ochii mei nu ceea ce camerele vor sa vad, ci ceea ce pot vedea ochii mei de unii singuri (in fine, ajutati de creier si de lentile…) "Femeia conduce" este o emisiune moderata de Corina Danila, o prezentatoare materna, calma, care imprumuta din ceea ce s-ar presupune ca este comportamentul publicului-tinta: femeia medie si peste medie, familista, dezinteresata de spectacolul politicii si sportului (zone masculine) si pasionata – sau obsedata, dupa caz – de ea insasi, de propriile probleme, de propria imagine. "Femeia conduce" se vrea o emisiune  despre cum ar trebui sa fie femeia ca sa conduca. Pentru ca, o data propulsata conducator, n-ar mai avea de ce sa se uite la emisiune.
Numai ca un talk-show nu este facut pentru a oferi solutii problemelor enuntate. Sau, daca vreti, solutia oferita este cea a divertismentului, adica uitarea. La editia despre care va vorbesc, invitatele-vedeta au fost Madalina Manole si Carmen Radulescu, do you remember? In zona a doua a studioului – e acelasi in care se filmeaza "Duminica in familie" – erau oamenii cu carti, printre care si eu. Tema emisiunii – daca mi se da voie sa aduc firul sinuos al dialogurilor la urechea unui singur ac – a fost, iarasi in intentie, utilitatea cartilor in problemele de viata. Bine, nu conteaza acum formularea, nu va repeziti sa aruncati cu piatra. O discutie trebuie sa inceapa dintr-un punct, nu conteaza de unde incepe, conteaza cum isi face albie si spre ce se indreapta. Numai ca, acum mi-e clar, conteaza foarte putin ce se spune intr-un talkshow. Nu numai pentru ca Madalina Manole si Carmen Radulescu, cu tot capitalul de simpatie pe care-l au, nu erau cele mai bine plasate persoane pentru a vorbi despre carti. Ele au cantat si au raspuns cu discretie si banalitate intrebarilor moderatoarei despre cum sa inchei o relatie care nu merge, cum sa eviti avortul, cum sa treci peste un divort si alte cateva subiecte legate de lumea femeilor pe care talk-show-ul le abordase de-a lungul anului. Dar dialogurile, dialogurile la care au participat toti invitatii de altfel, n-au fost decat rama in interiorul careia stateau, sub ochii telespectatorilor, cele doua cantarete. Importanta e prezenta, ce se vede, sonorul conteaza mai putin. In fond, la televizor te uiti si vezi, nu asculti si inveti. Talk-showul, cel de divertisment cu atat mai mult, este un pretext pentru a face vedetele sa fie vizibile (adica valideaza o definitie), iar imaginea cuiva este cu atat mai fidela personalitatii sale cu cat il surprinde in mai multe ipostaze: dialogul este cea mai comuna dintre ele, pentru ca implica mimica, gestica, implica un grad minim de autenticitate.
De ce vorbesti, bunico?
Ca sa ma VEZI mai biiiine!