13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialDe ce merg lucrurile la privat, dar nu și la stat? ...

De ce merg lucrurile la privat, dar nu și la stat? Ce le lipsește primarilor pentru a face treabă

Edilii se plâng că Legea achizițiilor publice, legislația stufoasă și tonele de maculatură birocratică le pun bețe-n roate.

De ce la firmele cu capital privat lucrurile se mișcă rapid, iar în administrația locală punerea în practică a unei decizii durează zile, săptămâni, luni. Dincolo de detaliile organizatorice sau care țin de specificul activității, o instituție administrativă poate fi asociată cu o firmă care are o ierarhie decizională și cam aceeași calitate a resurselor umane.

Dar de ce nu are aceeași eficiență în activitate? Tentația este să dăm vina pe incompetența sau dezinteresul funcționarilor. În oarecare măsură este și asta, dar mai există o sumedenie de alte elemente care îngreunează, deseori blochează, performanța în administrația locală.

Proiecte pe banii UE, blocate de contestații

Nu e o noutate, toți aleșii locali sunt nemulțumiți de Legea achizițiilor Publice, ale cărei prevederi referitoare la contestații permit prelungirea cu anii a unei simple proceduri de achiziție. Lucrurile se complică, însă, când vorbim de proiecte finanțate din fonduri europene.

Potrivit președintelui Consiliului Județean (CJ) Galați, Costel Fotea, se ajunge ca un proiect să fie blocat, cu riscul pierderii finanțării, pentru că durata de implementare este de 3 ani, iar doi ani se pot pierde cu etapa de achiziție, prelungită din cauza contestațiilor.

„Una dintre legile care ar trebui modificate pentru a veni în sprijinul administrației locale este Legea achizițiilor publice, care la ora actuală, din punctul meu de vedere, împiedică foarte mult implementarea unor proiecte. Și am să dau ca exemplu implementarea unor proiecte cu finanțare europeană, în care, la momentul actual, noi derulăm procedura de achiziție publică.

În cele 36 de luni, cât durează implementarea proiectului, s-ar putea ca un an de zile să mă duc doar cu procedura de achiziție. Mi se pare foarte mult ca 33% din perioada de derulare a proiectului să fie ocupată cu procedura de achiziție. Dar există și posibilitatea ca, fiind mai mulți participanți, ceea ce e bine pentru că ai concurență de oferte, dar unul să nu înțeleagă că a fost descalificat și să depună contestație la Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice (ANAP)”, a declarat președintele CJ Galați.

Costel Fotea a menționat că, după ce ANAP dă răspunsul și asta se întâmplă după 25 de zile sau poate mai multe, cel care a făcut contestația, chiar dacă primește un răspuns negativ are posibilitatea să facă și acțiune în instanță. „Și dacă te mai duci și în instanță cu 2-3 termene, la un an și ceva de zile, ai toate șansele ca un proiect la care ai muncit doi ani, să se prelungească riscant de mult.

La proiectele cu finanțare europeană pe care le derulăm acum, muncesc la ele din 2015, cu studiu de fezabilitate, cu expertiză, cu avize și așa mai departe, ca să îndeplinesc condițiile din ghid, să obțin punctaj. Asta înseamnă doi ani și jumătate de muncă. Acum, aceste proiecte sunt în faza de achiziție. Dacă se întâmplă să am un astfel de ghinion, să se mai ducă un an de zile în instanță, nu mai am timp pentru implementarea pro-iectului”, a precizat președintele CJ Galați.

La Brăila, fac legea contestatarii de meserie 

Primarul Brăilei, Marian Dragomir, se confruntă cu aceeași problemă. S-a ajuns chiar la o degringoladă să-i spunem „sistemică”, pentru că sunt firme ai căror administratori se ocupă sistematic cu contestarea licitațiilor: „Din punctul meu de vedere, un singur impediment este cel care ne pune cele mai multe bețe-n roate: termenele foarte -lungi la contestații din -Legea achizițiilor publice, care dau posibilitatea unor societăți, care s-au transformat în contestatari de meserie, de a depune contestații și după ce pierd depun și alte contestații, fără nici un fel de repercusiuni”. 

Primarul Brăilei este nemulțumit și de altă lacună a Legii achizițiilor publice cu care s-a confruntat. Legea permite ca firmele aflate în insolvență să câștige contracte de lucrări, pe care nu le execută din lipsa banilor. Șantierul rămâne pustiu, iar firma câștigă o altă licitație, un alt contract, în care se întâmplă același lucru. „Se dă și posibilitatea ca societăți aflate în insolvență să câștige licitația și după aceea să abandoneze șantierul pentru că nu mai au bani să termine lucrările, chiar dacă și-au asumat în scris finalizarea lucrărilor.

Și când vrei să-i dai afară de pe șantier refuză să semneze predarea amplasamentului. Iar când te duci în instanță – caz concret – instanța ți-a  respins acțiunea motivând că n-ar trebui să se judece cu celeritate pe bază de ordonanță prezidențială, pentru că nu este ceva urgent. Și poate să urmeze cursul unui proces normal, care presupune alte întârzieri și oameni nemulțumiți în oraș, care adresea-ză ”urări” doar primarului. Una din problemele cu -care ne confruntăm la Brăila este faptul că societăți care nu finalizează lucrările sau cu care primăriile se judecă pentru că nu au respectat prevederile din caietul de sarcini, din oferta depusă, au posibilitatea să participe la alte licitații și iarăși ajungem în situații asemănătoare”, ne-a declarat primarul Marian Dragomir.

Riscul la prețul cel mai scăzut: oferte la 55% din valoare

Un alt principiu al Legii achizițiilor publice, cel al prețului cel mai scăzut, care permite unor administratori de firme care nu au lucrări să depună oferte de lucrări foarte ieftine, de până la 55% din valoarea lucrărilor, ca să fie siguri că vor câștiga licitația. Principala urmare este că vor utiliza materiale de proastă calitate. „Din punctul meu de vedere – poate mulți or să mă critice, dar îmi asum lucrul acesta – cel mai mare dușman al României după 1990 a fost „prețul cel mai scăzut” la achizițiile publice.

Am să și argumentez. Au venit mulți cu valori la -55-65% din valoarea din proiect, au contractat lucrarea, după care nu au mai putut să o ducă până la sfârșit sau au pus materiale de proastă calitate. În momentul în care un proiect este evaluat la un milion de euro și tu vii să îl implementezi cu 600.000 de euro, este clar că trebuie să plătești angajații, trebuie să plătești materialele și trebuie să câștigi și tu ceva. Și apar două semne de întrebare: ori proiectul a fost supraevaluat, ori tu, din disperare că nu ai ce să lucrezi, te-ai gândit că pui materiale proaste și rezolvi problema”, a explicat Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

De frica abuzurilor, o protecție exagerată pentru funcționari

Când vorbim de lipsa de performanță din administrație, nu putem evita și discuția despre dezinteresul unor funcționari. Se știe că există foarte multe cazuri de funcționari angajați pe pile și relații, unii în urmă cu 10 sau 20 de ani. Dacă la o firmă privată administratorul are posibilitatea de a sancționa la propriu și la figurat dezinteresul unui angajat, la stat nu e același lucru, pentru că funcționarul public beneficiază de o protecție specială. „O altă problemă, destul de delicată pentru administrația publică, sunt angajații, funcționarii publici, care în anumite momente nu prea mai au chef de muncă, iar legislația îi protejează foarte mult.

Sunt de acord că de-a lungul timpului au fost și unii care au făcut abuzuri împotriva funcționarilor, dar nu este corect ca doi funcționari publici să primească același salariu, deși au rezultate diferite. Asta poate nu trebuia s-o spun, pentru că nu o să-mi aducă simpatie din partea funcționarilor publici, dar ăsta este adevărul. Sunt oameni cu care îți este mai mare dragul să lucrezi, dar sunt și oameni care, din păcate, nu mai au chef de muncă și, din păcate, sunt protejați de legislație”, spune președintele CJ Galați.

Primarul Brăilei s-a confruntat că așa cum este legea de cele mai multe ori un funcționar câștigă procesul cu instituția publică, dar cel puțin, la Brăila, nu au fost cazuri de funcționari care să se cramponeze de acest litigiu. „ Ca să poți sancționa un funcționar public trebuie să treci de nu știu câte ori prin comisia de disciplină și după aceea poți să ai surpriza că în instanță câștigă tot el, respectând pașii legali și toate căile prevăzute în legislație. Numai că, din fericire, la Brăila când ne-am confruntat cu astfel de situații, persoanele respective au ales să plece”, a adăugat primarul Marian Dragomir.  

De ce nu lucrează funcționarii în format electronic?
A fost introdusă semnătura electronică, avem în toate instituțiile publice dotări de top și specialiști IT, dar se pune accentul în continuare pe „tona de maculatură”. S-a ajuns la situații aberante, ca un aviz să fie plimbat între instituții în format printat, pentru ca apoi să fie scanat pentru a fi introdus în documentație în format electronic.

Mai rău, președintele CJ Galați a fost nevoit să semneze „pentru conformitate” 6.000 de pagini ale unui proiect depus în format electronic: „Din nefericire, încă ne mai chinuim cu maculatura. În momentul în care depui un proiect pentru finanțare din fonduri europene sau cu finanțare din fonduri guvernamentale prin Programul Național de Dezvoltare Locală, trebuie să duci o tonă de maculatură, dar trebuie să îl duci și electronic. La ora actuală nu știu dacă mai există în Uniunea Europeană state care să depună proiecte în format scris pe hârtie. Și proiectantul, când îți dă un proiect, ți-l dă în format electronic.

Poate fi vizualizat, analizat și îl depui. Eu am semnat pe colțurile paginilor unui proiect, pentru conformitate, pe peste 5.000-6.000 de pagini. Bineînțeles că acest proiect a fost depus și în format electronic. Există și semnătura electronică. Obținerea avizelor, -iarăși, este în format scris. Eu, de la Consiliul Județean, dacă am nevoie de un aviz de la Agenția de Mediu sau de la Apele Române sau de la altă instituție, de ce nu pot să trimit solicitarea electronic, mail oficial și îmi trimiți avizul în format electronic, tot prin mail.

De ce trebuie să depun solicitarea în format scris, durează o zi până îl depun în format scris, când iese de la semnat mi-l dă în format scris, mi-l trimite prin poștă și în cel mai bun caz, pierd 3-4 zile. Și după aceea scanez acel aviz și îl introduc în proiect în format electronic. Avem specialiști IT, suntem bine dotați la nivel național, de ce trebuie să stau, să aștept un certificat să vină cu poștașul?”, se întreabă Costel Fotea.

Primăriile pot elimina hârțogăraia

Confruntat cu aceleași probleme, primarul din Brăila spune că a început să schimbe lucrurile, să înlocuiască, acolo unde se poate, documentele pe hârtie cu cele în format electronic: „Noi am luat decizia ca la Brăila să implementăm introducerea certificatului de urbanism în format electronic, astfel încât dumneavoastră, după ce plătiți taxa către Primăria Brăila să puteți ridica certificatul de urbanism de acasă.

Urmează să organizăm licitația. Nu am fi noi, Brăila, primul oraș din țară care implementează acest sistem, dar este un lucru foarte bun. În loc să veniți la primărie pentru obținerea certificatului de urbanism, aplicați direct de acasă, ați obținut certificatul și ne mai vedem atunci când aveți toate avizele și depuneți documentele pentru autorizația de construire”, ne-a declarat Marian Dragomir.  

Răspunsuri mai rapide

La aceleași echipe, cu aceleași resurse umane, este evident că lucrurile se mișcă mai repede la firmele cu capital privat decât în instituțiile statului. Potrivit primarului Brăilei, Marian Dragomir, la firmele cu capital decizia luată rapid pune în mișcare investițiile: „Eu vin din mediul privat, am lucrat într-o societate multinațională și când ne hotăram să facem o investiție, consiliul de administrație din Germania ne aproba foarte repede și nu aveam aceste întârzieri”.

La stat se întâmplă ca decizia cu privire la o investiție să fie încetinită, amânată, de aprobările suplimentare. Primarul Marian Dragomir are și un exemplu: „S-a mai introdus pe vremea Guvernului Cioloș obligativitatea de a se aproba indicatorii tehnico-economici în consiliul local. Și mai avem o procedură suplimentară și mai pierdem astfel destul de mult timp”.

„Legislația stufoasă a creat interdependențele între instituțiile statului”

Până la urmă, tot ce ne dorim este ca în administrație lucrurile să se miște mai repede, să primim un răspuns mai repede, nu în 30 de zile, cât spune legea și pe e-mail, nu prin poștă. Teoretic se poate, practic este imposibil. Sistemul birocratic este construit, structurat, încremenit, printr-o legislație stufoasă, care a creat o sumedenie de interdependențe între instituțiile statului. „Administrația este grea, dar dacă ai reușit să o înțelegi și ai echipă cu care să lucrezi, merge.

Din păcate, ajungi la un moment dat să depinzi de alții. În administrația publică depinzi foarte mult de alte instituții, tot ale statului, și nu poți să parcurgi pașii atât de repede cât ți-ai dori”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. 

Spre exemplu, pe bună dreptate, un cetățean se întreabă ”domnule, de ce eu la privat pot?”, pentru că el nu a lucrat niciodată la stat. Văzând că lucrurile se mișcă cu atâta rapididitate la privat, vine și spune: „eu am vrut ieri să-mi cumpăr bicicletă, mi-am cumpărat bicicletă, la tine dacă ai vrut să îți cumperi bicicletă ți-a luat 6 luni, pentru că ești incompetent!”.

„Nu pentru că sunt incompetent, ci pentru că legislația încă este foarte stufoasă. Uitați-vă ce în-seamnă să depui un proiect cu finanțare europeană în Polonia și ce înseamnă să depui un proiect în România. Noi legislație avem în România, chiar foarte multă, numai că e foarte stufoasă și cu cât lucrurile sunt mai complicate, cu atât merge și administrația mai greu”, este de părere președintele CJ Galați, Costel Fotea. 

Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...
Ultima oră
Pe aceeași temă