29 C
București
joi, 18 iulie 2024
AcasăSpecialDe ce este aerul din Galaţi aproape irespirabil

De ce este aerul din Galaţi aproape irespirabil

De trei ani, edilii caută răspunsul la o întreba­re pe care gălă­ţe­nii o pun din ce în ce mai des: de ce pute Galaţiul? Au fost emise teorii care sunt dezbătute partizan şi în funcţie de poziţia ocupată în administraţia locală oficialii ­s-au împărţit în două tabere, una care susţine că mirosul vine de la ferme de creştere a porcilor din afara oraşului şi altă tabără care susţine că mirosul este emanat din canalizări. Există şi o a treia tabără, care susţine că ar fi vorba de două tipuri de mirosuri, unul specific bălegarului de la fermele de porci şi altul, sesiza­bil în special în cartierele Mazepa şi Port, care este specific mirosului de canalizare.


Municipalitatea acuză fermele de porci

Subiectul a fost dezbătut şi la şedinţa Colegiului Prefectural, în cadrul căreia prefectul Cătălin Bocăneanu le-a cerut instituţiilor care au un rol în rezolvarea acestei probleme, să-şi prezinte punctul de vedere. Reprezentanţii municipalităţii susţin teoria că mirosul nu provine din canalizări, ci de la o fermă de porci de pe malul tulcean al Dunării. „Putem spune că de la Garvăn vine, de ce nu? Miroase groaznic de acolo şi se pare că au întins gunoiul ca îngrăşământ”, a fost punctul de vedere al primarului Marius Stan. Zilele trecute, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache, a făcut propria investigaţie şi a descoperit că pe malul tulcean al Dunării, în aval de Galaţi, sunt aruncate pe câmp dejecţiile de la o fermă de creştere a porcilor.

„Am făcut o verificare, pentru a constata în ce măsură mirosul poate proveni de la ferma de porci situată peste Dunăre şi am văzut şi am şi filmat cum pe o suprafaţă de teren de câteva hectare, situată între Garvăn şi Cotul Pisicii, spre Galaţi, au fost depozitate dejecţii care au fost transportate de la ferma de porci”, a declarat Mihai Costache. Directorul tehnic al SC Apă Canal SA, Niţă Podaru, a argumentat teoria că mirosul vine de la ferma de porci, susţinând că mirosurile ajung în oraş aduse de vântul care bate din direcţia de nord-est şi în acest caz ajunge în oraş mirosul de la ferma de peste Dunăre, de la Garvăn, dar şi de vântul care bate din direcţia sud-vest, aducând în oraş mirosul dinspre Complexul de Creştere a Porcilor de la marginea Brăilei, al omului de afaceri Gheorghe Caruz.

Garda de Mediu: Mirosul vine din canalizări

Prefectul Călin Bocăneanu a cerut şi punctul de vedere al Gărzii de Mediu şi comisarul Ion Drugan a fost cât se poate de tranşant, acuzând că mirosul este emanat din canalizările aproape înfundate ale Apă Canal SA. „Într-adevăr, gunoiul este aruncat pe câmp, dar am constatat că mirosul de bălegar se simte doar pe o distanţă de 500 de metri. Practic, este imposibil ca mirosul să ajungă de acolo în oraş. Asta înseamnă că provine de la canalizările societăţii Apă Canal”, a precizat comisarul Drugan. Directorul tehnic al Apă Canal SA admite doar în parte acuzaţiile Gărzii de Mediu. „În unele zone, precum Faleza Inferioară, miroase şi din cauza lucrărilor noastre de întreţinere şi curăţenie a canalizărilor şi grătarelor de scurgere”, a admis directorul Niţă Podaru.

Erori de proiectare şi exemple de proastă practică

Specialiştii în instalaţii susţin că de vină sunt canalizările din oraş. În ultimii trei ani, la ­Galaţi a fost implementat Proiectul ­ISPA, în cadrul căruia a fost ­construită o staţie de epurare şi au fost montate noi canalizări sau înlocuite cele vechi pe o mare parte din străzile oraşului. Pe unele străzi au fost montate conducte de canalizare de 300-400 mm, un diametru prea mic, care ar asigura o bună scurgere doar în condiţiile în care traseul conductei ar avea o pantă mai mare decât cea folosită uzual, de 10%. Apoi, cum Galaţiul este unul dintre cele mai prăfuite oraşe din ţară, praful de pe străzi ajunge în canalizări, ceea ce creşte colmatarea conductelor. Străzile Galaţiului sunt curăţate şi în prezent ca în Evul Mediu, cu mături de nuiele, şi din această cauză în canalizări ajung multe gunoaie, de la mucuri de ţigări la bucăţi de plastic sau hârtii, care cresc gradul de colmatare al canalizărilor cu diametre prea mici. Specialiştii susţin că la Proiectul ISPA s-a mai greşit şi prin amplasarea staţiei de epurare, în amonte, nu în aval de oraş şi practic canalul colector cară apele reziduale „la deal”.  

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă