Noile tehnologii pun creieul într-o situaţie permanentă de multi-tasking căreia nu este pregătit să îi facă faţă, scrie cotidianul francez Le Figaro.
Jean-Philippe Lachaux, director de cercetare la Centrul de cercetare în neuroştiinţe de la Lyon, explică, într-un articol pentru Le Figaro, cu, iPhone-urile, BlackBerry-urile sau alte smartphone-uri ne distrag constant atenţia de la ceea ce facem în mod curent şi ne aruncă într-o lume de informaţii abstracte. Cum reacţionează creierul în faţa acestor provocări? Descoperirile recente ale neurologilor ne ajută să explicăm atracţia pe care o exercită aceste aparate asupra creierului uman precum şi consecinţele.
Lachaux explică faptul că nevoia compulsivă de a utiliza smartphone-ul este alimentată de un mic grup de structuri cerebrale care formează “circuitul de recompensă” al creierului. Acest circuit joacă un rol central în motivare şi plăcere şi în fenomenele de dependenţă. Neuronii care alcătuiesc acest circuit de recompensă reacţionează din momentul în care apare la orizont posibilitatea unei recompense, de unde şi numele lor, pentru a încuraja acţiunile susceptibile să producă recompense, de pildă, să bem când ne este sete.
Un studiu recent realizat pe maimuţe a arătat că unii neuroni reacţionează în acest mod la perspectiva apariţiei unei informaţii importante, aşa cum la oameni sunt cele legate de mailuri şi de SMS-uri. Acţiunea de a merge să căutaţi o informaţie care ar putea fi importantă este deci, încurajată de acest circuit. Creierului îi este literalmente “sete” de informaţie, spune Lachaux, până la punctul în care poate crea un fenomen de dependenţă.
Cercetătorul francez mai explică totuşi că nu se ştie exact dacă utilizarea smartphone-urilor are efecte durabile asupra organizării funcţionale a creierului, cum ar fi apariţia unor zone dedicate utilizării lor. În schimb, este evident că noile tehnologii pun creierul într-o situaţie de multi-tasking pentru care nu a fost creat, iar modul în care ne folosim creierul şi atenţia sunt pe punctul de a se schimba.
Creierul are capacitatea de a-şi adapta în mod spontan priorităţile în funcţie de contextual în care se află. Dar tehnologiile de tipul smartphone suprapun în acelaşi spaţiu mai multe contexte: pe marginea piscinei, o persoană “este” cam în aceeaşi măsură şi la serviciu, în faţa unui coleg, cu un prieten care îi arată poze sau la cinematograf, la un film.
Există atunci riscul ca atenţia să se piardă, astfel încât creierul este nevoit să “înveţe” să îşi definească o ierarhie a priorităţilor generată de această situaţie excepţională (fiindcă în mod normal, pe marginea piscinei nu te gândeşti la colegii de birou, mai spune cercetătorul).
Jean-Philippe Lachaux nu este împotriva utilizării smartphone-urilor însă atrage atenţia că posesorii lor trebuie să fie conştienţi de povara pe care o exercită asupra capacităţii de a fi atent.
