26.8 C
București
joi, 10 octombrie 2024
AcasăSpecialCum funcţionează o instituţie fantomă

Cum funcţionează o instituţie fantomă

Eficienţa unei instituţii a statului este pusă sub semnul întrebării de chiar cel care o conduce. Preşedintele Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, Preda Nedelcu, ar desfiinţa toate posturile de la nivel judeţean cărora nu le găseşte nicio utilitate şi este dezamăgit că dezbaterile referitoare la vârstnici, din interiorul instituţiei, nu au ecou la nivel guvernamental.

Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice (CNPV) este un organism autonom, care a fost înfiinţat de statul român în anul 2000 cu scopul de a asigura dialogul persoanelor vârstnice cu autorităţile centrale şi locale. Teoretic, potrivit legii nr 16/2000, activitatea acestui consiliu ar trebui să fie extrem de bogată, practica însă demonstrează că în interiorul acestui institut nimic nu funcţionează. Pe hârtie, competenţele Consiliului sunt următoarele: să propună Guvernului programe privind ameliorarea condiţiilor de viaţă ale pensionarilor, să urmărească dacă acestea sunt aplicate şi să sesizeze abaterile organelor competente, să formuleze teme de cercetare, să asigure comunicarea cu mass-media, să elaboreze puncte de vedere la proiectele de acte normative care vizează persoanele vârstnice etc.

În realitate, activitatea CNPV-ului se mărgineşte la nişte şedinţe lunare, realizate în cadrul Comisiei Permanente, la care absentează în mod constant chiar cei mai importanţi pioni ai acestui organism, adică reprezentanţii guvernamentali.

Comisia Permanentă este alcătuită dintr-un număr de 13 membri, din care opt sunt reprezentanţi ai organizaţiilor pensionarilor, din rândul cărora fac parte preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi şi cinci reprezentanţi ai instituţiilor publice centrale. Secretarii de stat care fac parte din comisie sunt Gheorghe Gherghina de la Finanţe, Răzvan Teohari Vulcănescu de la Ministerul Sănătăţii, Georgeta Bratu de la Ministerul Muncii şi Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii.

Potrivit execuţiei bugetare pe anul 2011, acest institut a cheltuit din bugetul statului 167.600 de euro, din care cheltuielile de personal, adică indemnizaţii şi salarii, au fost aproximativ 156.800 de euro.

„E frumos ce scrie în lege despre activitatea Consiliului, însă finalitatea ne omoară”

„Consiliul stabileşte şi menţine relaţii permanente cu Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul, organele administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile pensionarilor(…) în vederea susţinerii şi adoptării de măsuri pentru protecţia şi securitatea persoanelor vârstnice. În acest sens stabileşte un program de acţiuni cu termene şi responsabilităţi care se aprobă de Comisia Permanentă”, se arată într-un articol al legii de funcţionare al instituţiei. Cum a fost pus în practică acest articol de lege? Preşedintele Consiliului, Preda Nedelcu, şi-a exprimat nemulţumirile, într-un interviu acordat României libere, faţă de ce reuşeste concret să facă acest institut şi cere desfiinţarea posturile din provincie.

R.l.: Toţi secretarii de stat, din cadrul Comisiei Permanente, iau indemnizaţii pentru aceste şedinţe?

Preda Nedelcu: Iau indemnizaţii. Pe mine nu mă deranjează că iau bani, pentru că nu vorbim de sume mari de bani, important pentru noi  ar fi să vină titularii, iar ei nu vin. De pildă, domnul Gherghina de la Finanţe vine doar de două ori pe an. De la ministerul Sănătăţii n-a venit nimeni niciodată. De obicei vin oameni din ministere de mâna a zecea. Iar asta ne deranjează. Iar noi tot spunem asta în şedinţe.

Iar reprezentanţii Consiliului din judeţe ce fac?

Sunt inutili. De ce sunt inutili? În 2004, într-o campanie electorală,  preşedintele Casei de Pensii de atunci, Ion Giurescu, s-a dus într-un judeţ şi a avut o întâlnire cu pensionarii. Ei s-au plâns că nu au acces la prefect, la primar şi Giurescu a avut o idee extraordinară. A venit acasă şi a făcut în regim de urgenţă o hotărâre de guvern, prin care a constituit o structură la nivel naţional în prefecturi, Comitetul de Dialog pentru Problemele Persoanelor Vârstnice. Acum e un paralelism, e inutil. Aceiaşi oameni din consiliul judeţean se duc la prefectură. Le-au luat obiectul muncii.

Am văzut pe site că faceţi studii

Aceste studii le trimitem demnitarilor. Avem sociologi angajaţi să facă aceste studii, iar noi le dezbatem în şedinţe. Bine ar fi ca studiile acestea să aibă şi o finalitate.

Ştiţi cumva dacă un ministru a citit vreodată vreun studiu?

N-am posibilitatea să verific asta. Poate că este şi vina noastră că n-am reuşit să-i determinăm pe oamenii aceia care sunt desemnaţi prin lege să participe la şedinţe să şi vină la şedinţe.E frumos ce scrie în lege despre activitatea Consiliului, însă finalitatea ne omoară.

Ce fac cei din ţară pentru banii pe care îi iau?

Nimic. Dar nu iau mult, în jur de 100 de lei/lună. Eu am avut o strângere de inimă să propun chiar eu desfiinţarea acelor posturi. Sunt opinii că nu e necesar acest consiliu, dar noi nu suntem de această părere. Eu cred că acest consiliu trebuie să existe, doar că trebuie regândit.

Cele mai citite

Magazinele, obligate acum să informeze consumatorii despre modificările cantităților produselor

Începând de joi, comercianții trebuie să informeze clar consumatorii despre orice reducere a cantității de produse vândute, chiar dacă ambalajul, forma și prețul rămân...

Spor natural negativ în România în august 2024: Cu cât a scăzut populația țării

Populația României a continuat să înregistreze un spor natural negativ în august 2024, cu o scădere de 6.076 de persoane, conform datelor publicate de...

Studiu: Cum arată locul de muncă ideal pentru români. Cele trei criterii importante de care ar trebui să ținem cont

Un loc de muncă ideal pentru români include un salariu corect, un program de lucru flexibil și colegi competenți, conform studiului „Workplace for all....
Ultima oră
Pe aceeași temă