25 C
București
vineri, 19 iulie 2024
AcasăSpecialCum a înţeles Moscova criza politică de la Bucureşti

Cum a înţeles Moscova criza politică de la Bucureşti

Într-un articol postat pe site-ul de limba română a radioului „Vocea Rusiei”, cu titlul „România: crahul capitalismului de tip cazinou”, politologul Serghei Markov, membru al Camerei Publice, este convins că în România şi în Europa are loc sfârşitul capitalismului de tip cazinou: „Eu cred că situaţia politică acută din România este legată de alegerea de către ţară a drumului rezolvării problemelor social-economice existente.

Intrând în UE România a primit credite enorme şi a reuşit să ridice nivelul de trai al populaţiei datorită lor. Însă a sosit timpul achitării datoriilor, iar în prag se află un nou val al crizei. Cei care trăiesc mai bine, muncesc (eu mă refer nu numai la România, Ungaria, Polonia, Grecia ci şi la <> UE, Germania şi Franţa) trebuie să reducă nivelul de consum, de exemplu România de aproape două ori. Modelul anglo-american al capitalismului de tip cazinou impus de forţele de dreapta se bazează pe exploatarea oamenilor şi resurselor, duce la stagnare, împinge sistemul la criză şi depresie. Oamenii încep să simpatizeze forţele de stânga şi partidele de centru stânga, adică pe cei ce se pronunţă pentru responsabilitate socială, sprijin şi dreptate, împotriva politicii de austeritate îndreptată asupra straturilor sărace ale populaţiei. Se ştie că Traian Băsescu se pronunţă pentru aplicarea măsurilor dure de economie, ceea ce a dus de multe ori la proteste în masă în rândurile populaţiei”.

Articolul notează, totuşi, că hotărârea Parlamentului de la Bucureşti de a-l suspenda pe Traian Băsescu a stârnit nemulţumiri evidente la Bruxelles, Washington, dar şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel a declarat că „este inadmisibil şi încalcă principiile fundamentale ale dreptului”.

Regândirea extinderii

De altfel, Comisia Europeană a anunţat deja, pe mai multe canale oficiale, că săptămâna viitoare dosarul „România” va afi analizat în detaliu, dar cum concluziile nu vor veni mai devreme de ziua de miercuri, comentatorul consultat de Vocea Rusiei încearcă să anticipeze de pea cum rezultatul.

Serghei Markov: „Cred că principala concluzie este că extinderea nu trebuie să fie făcută pe seama ţărilor slabe, deoarece consecinţele politice şi economice sunt imprevizibile. Eu sunt convins că dorinţa UE de a primi ţări slabe din toate punctele de vedere se va micşora, de exemplu Ucraina, care şi-a prezentat pretenţiile europene.”

Totodată, politologul rus avertizează, trecând în revistă profilul liderilor leton, estonian şi român, că afinităţile dezvoltate de aceştia faţă de anumite episoade ale istoriei trădează un grad mare de imprevizibilitate. O imprevizibilitate care, spune Markov, ar face riscantă intrarea în competiţie cu ei: „În al doilea rând, UE trebuie să fie atentă cu politicienii care proslăvesc criminalii nazişti, ceea ce se referă şi la liderii actuali din Letonia, Estonia. În privinţa domnului Traian Băsescu care scuză pe Mareşalul Antonescu, nu este nimic altceva decât o justificare a agresiunii naziste împotriva URSS. Politicienii care au noţiuni istorice deplasate sunt imprevizibili, este riscant să ai de-a face cu ei. Este vorba, bineînţeles, de relaţiile internaţionale. Românii trebuie să-şi rezolve singuri treburile interne”.

Prin intermediul specialistului intervievat, Vocea Rusiei reaminteşte şi faptul că, sub preşedinţia lui Traian Băsescu, România s-a implicat în treburile Moldovei, caracterizând politica Bucureştiului faţă de Chişinău în termenii unui adevărat „anshluss. Potrivit radioului moscovit, care prezintă consideraţiile lui Serghei Markov, în primăvara lui 2009 serviciile româneşti de informaţii „au inspirat încercarea unei lovituri de stat la Chişinău, când au fost incendiate clădirile Parlamentului şi ale administraţiei prezidenţiale.

Încercările de a distruge statalitatea Moldovei nu pot să nu fie condamnate şi nu sporesc simpatia ruşilor faţă de Traian Băsescu. Însă modul în care el a fost demis atestă intoleranţa din mediul politicienilor români, lipsa de cultură şi a dorinţei de a găsi un consens social, conchide expertul rus”, se arată în materialul publicat de Vocea Rusiei.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă