Ieri, am publicat o stire rezumativa despre initiativa scriitorului academician Nicolae Breban de a lansa un „Apel pentru salvarea culturii romane vii”, semnat de 353 de scriitori din tara si strainatate, trimis Presedintiei si Guvernului. Scris in termeni vehementi si ultimativi, cu tuse apocaliptice, memoriul se vrea un semnal de alarma si – in acelasi timp – o mobilizare generala, din punctul de vedere al semnatarilor, pentru o veritabila „revolutie culturala” (cum suna invitatia la „adeziune”, de pe internet) in Romania postcomunista. Revenim asupra subiectului, prezentand acuzatiile deosebit de grave pe care le aduc prozatorul Nicolae Breban si semnatarii apelului la adresa Ministerului Culturii.
„O politica anticulturala, in esenta antinationala”
„In iarna-primavara acestui an, 2006, am aflat ca MCC nu va mai subventiona cultura scrisa. (E un fapt scandalos: Ministerul Culturii e singurul din lume care nu-si mai sprijina cultura scrisa. Singurul! In care alte tari Ministerul Culturii si-a luat mana de pe cultura scrisa?!) Si ca obligatiile privind subventionarea culturii scrise le va prelua Fondul Cultural National. In consecinta, au fost completate formularele afisate pe site-ul FCN. Formulare deocheate, cu capitole, subdiviziuni greoaie, contradictorii. Comisia FCN-ului, alcatuita din insi necunoscusi (cu exceptia dlui Th. Kleininger si a dnei S. Sora), a functionat fara criterii, fara principii bine stabilite, incat au fost respinse cateva reviste de importanta nationala, intre care "Viata romaneasca" (publicatie care, de curand, si-a sarbatorit centenarul), "Contemporanul", publicatie infiintata in 1881 (nu demult a implinit 125 de ani), "Timpul", revistele Academiei Romane si altele. Sumele alocate publicatiilor castigatoare sunt ridicol de mici. Este descalificant pentru membrii Comisiei FCN, alcatuita din ilustri necunoscuti, care sfideaza revistele de cultura – veritabile institutii ce fac parte din patrimoniul spiritual al Romaniei si care se confrunta cu grave dificultati financiare. E un sesmnal grav: Ministerul Culturii ne demonstreaza, inca o data, ca nu este interesat de sprijinirea culturii romane vii, inclusiv a literaturii romane. Ministerul Culturii (ne referim la toate administratiile postdecembriste) duce o politica anticulturala, in esenta antinationala; o politica de indiferenta crasa fata de valorile culturii romane; e literalmente un genocid ce se intampla, genocid care are ca tinta cultura vie si valorile vii, scriitorii, artistii plastici, criticii, poetii vii (…). In mod greu de explicat, dl ministru Adrian Iorgulescu este de parere ca, in general, cultura romana este bine sprijinita de institutia pe care o conduce.”
