Targul lui Cremene
Ca sa faca haz de necaz oltenii de Gorj si-au numit resedinta judeteana, ei cu gurile lor, „Targul lui Cremene”, despre care in folclorul romanesc mai vechi nu existau decat vagi informatii, unele referitoare la o oarecare dezordine ce ar fi domnit acolo. Iata ca, in sfarsit, targul a fost localizat cu precizie, actualul sau primar, urmas al enigmaticului Cremene, fiind dl Florin Carciumaru.
Ciudata denumire populara provine din mai multe si felurite necazuri, indeosebi social-economice. Iata insa ca de cand dlui Radu Varia i-a casunat pe Coloana Infinita cultura e pusa si ea la grea incercare, scandalurile in jurul capodoperelor brancusiene tinandu-se lant. Slava Domnului, aceste capodopere au fost frumos restaurate, urmand ca ultimul obiectiv, adica strada gandita de Brancusi ca ax al ansamblului monumental, Calea Eroilor, sa fie si ea armonizata! Si atunci ce mai vor unii carcotasi din Targu Jiu?
Un paviment in premiera nationala
Cu bani de la Banca Mondiala, de la Guvernul Romaniei, de la Primaria municipiului Targu Jiu si cu alte fonduri au fost finalizate Coloana Infinita, Poarta Sarutului, Masa Tacerii si Aleea Scaunelor. In plus, s-au reamenajat aleile celor doua parcuri si s-a refacut vegetatia. Proiectul reamenajarii a fost efectuat de firma Rostrada din Bucuresti, in colaborare cu Olin Partnership din SUA, iar lucrarile au fost realizate de firmele Consmin din Petrosani si Rovincom din Rovinari. In premiera nationala, dar, atentie!, nu si internationala a fost preferat un paviment format din agregati de cariera granitici, din doua sorturi amestecate. Liantul e un stabilizator ecologic, constand dintr-un extract de patlagina din Orientul Apropiat sub forma de praf. Pavimentul acesta are mai multe avantaje – cand ploua nu face noroi iar cand e cald nu face praf. Toate bune si frumoase, pana la dezghetul din aceasta primavara, cand zice-se ca pavimentul s-a lipit de talpile incaltarilor celor care au trecut prin parc tocmai in acest rastimp, aproximativ doua saptamani.
Solidara, toata presa locala, cu ecouri si in cea nationala, s-a asternut pe scris impotriva proiectului si a lucrarii. Chiar arborii plantati in jurul Mesei Tacerii au fost socotiti „niste arbori ciudati – nici salcii, nici rachite!”. Cat priveste executantii proiectului, acestia au fost gratulati cu expresii care mai de care mai pitoreasca: „nemernicia omeneasca”, „nenorocitii”, „mocirla de pe alei”, „aberatiile firmelor care au luat miliardele”, „o mare doza de rea-credinta”, „primarul Carciumaru are datoria sa-i ia de urechi si casca gura in fata unei persoane precum madam Paula Olteanu, care nu a dovedit decat dezinteres”, „pe suprafata modulelor 1, 2, 3, 4, 5, 7, 10, 14 si 15 au continuat sa se dezvolte pete de culoare neagra”, „adormitii de la Protectia Mediului”, „o adevarata batjocura”, „tocurile pantofilor au avut iarasi de suferit”.
Cum se apara invinuitii
Negasind in nici o publicatie centrala sau locala vreun raspuns la aceste grave acuzatii, care pun in pericol acordarea de noi fonduri de catre Banca Mondiala, am fost la fata locului si i-am cautat pe impricinati. Cel care a avut rabdarea sa raspunda, in numele sau si al colegilor, a fost arh. Dumitru Florescu, administratorul firmei-atelier de proiectare Perfect SA Targu Jiu, care s-a implicat in realizarea mult hulitului paviment. Domnia sa ne-a condus prin cele doua parcuri brancusiene, bucurandu-se ca am sosit pe ploaie, ca sa vedem cu ochii nostri cum se comporta pavimentul in aceste conditii. Am vazut ca acesta se comporta foarte bine iar talpile incaltarilor noastre nu au avut nimic de suferit in urma fataielii pe aleile cu pricina. Da, dar presa se referea la perioada dezghetului. In legatura cu acest proces climatic dl Florescu ne-a aratat lista cu tarile in care pavimentul, zis Stabilizer, a fost utilizat: Franta, Elvetia, Germania, Austria, Italia, Spania, Suedia, SUA si Canada. Acolo nu se dezgheata pavimentul? „Ba se dezgheata, dar pana acum nu s-a plans nimeni din tarile respective”, a raspuns dl Florescu. In treacat fie spus, nici un localnic dintre cei care au acceptat sa stea de vorba cu noi nu s-a plans de aleile cu Stabilizer. Si am vorbit cu multi. Si atunci de unde s-a iscat acest scandal? Concurenta sau pur si simplu reaua-credinta? „Ne-am saturat de alei cu beton”, ne-a spus un profesor. „Brancusi vroia ca aceste sculpturi sa para ca au crescut din pamant. Actualul Stabilizer da aceasta impresie”. Am notat si opinia unui medic de-al locului, impatimit brancusian: „Din pacate, foarte multi concetateni de-ai mei nu folosesc aleile parcului decat ca pe niste scurtaturi, pe care vor sa ajunga mai repede la serviciu sau la piata, neinteresandu-i sculpturile”.
Dl Florescu ne-a prezentat si aprobarea pentru acest paviment, respectiv un „Certificat de Conformitate nr. 44/2003”, unde scrie ca „ICECON-CERTCON certifica conformitatea produsului Agregate Naturale Concasate stabilizate cu liant natural, ecologic”. ICECON-CERTCON este un organism de certificare a conformitatii produselor pentru constructii si gospodarie comunala, al carui presedinte, prof. univ. dr. ing. dr.h.c. Polidor Bratu, membru al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania, a semnat Certificatul de Conformitate.
Ce spun americanii
In conceptul extras din albumul de prezentare intocmit de firma Olin Partnership din SUA scrie: „Proiectul de amenajare peisagistica insoteste recenta restaurare a Coloanei Infinitului a lui Brancusi, realizata cu sprijinul World Monuments Fund. Brancusi este recunoscut ca fiind tatal sculpturii moderne iar ansamblul din Targu Jiu cuprinde singurele sale lucrari publice realizate vreodata. Sculpturile sale sunt recunoscute international ca lucrari germinale ale artei moderne. Relevanta lor globala este insotita de importanta lor ca parte a mostenirii culturale a Romaniei. Formele lor isi au radacinile in traditiile mestesugaresti romanesti, intregul ansamblu fiind dedicat de Brancusi martiriului din primul razboi mondial. Astfel, ansamblul imbratiseaza aspecte importante ale culturii nationale si internationale. Revigorarea perceptiei lucrarilor lui Brancusi din Targu Jiu, inclusiv contextul peisagistic si noile facilitati pentru vizitatori, constituie o investitie remarcabila. Acest proiect va fi un catalizator important pentru turism in aceasta zona si in Romania in general, aducand venituri importante la economia locala si nationala. Proiectul propune spatii peisagere ce asigura un decor simpatetic la o scara adecvata in care sa fie perceput ansamblul de la Targu Jiu. Noua amenajare peisagistica va revigora perceptia lucrarilor, pe de-o parte, iar pe de alta va recesiva in acelasi timp, neatragand atentia asupra sa. In timp ce ecraneaza vederea cladirilor si activitatilor inconjuratoare, noile parcuri vor aduce o varietate de amenajari de uz public. Proiectul creeaza un context pentru vizionarea ansamblului, context care este simplu, elegant, usor de intretinut, fortificand perceptia lucrarii ca intreg, aducand in acelasi timp elemente agreabile pentru viata cotidiana in Targu Jiu”.
Colac peste pupaza: Parchetul Judetean
In urma scandalurilor de la Targu Jiu Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj s-a simtit obligat pe 24 martie 2005 sa se autosesizeze in privinta „indiciilor cu privire la savarsirea infractiunilor prevazute de art. 249 Cod Penal si art. 289 Cod Penal de catre numitii Olteanu Paula – director al Unitatii de Implementare a Proiectului „Patrimoniul Cultural”, Bratu Polidor – presedinte ICECOM Bucuresti, Milea Victoria, Popescu Viorel – functionari ai aceleiasi institutii, Botez Aurel Ioan – expert atestat de MCC, Somanescu Aurica – diriginte de santier, si Sanda Ion – directoarea Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj. Astfel, abuzand de prerogativele functiei detinute in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor (MCC), arhitecta Olteanu Paula (fosta Calapod), directoare a Unitatii de Implementare a Proiectului „Patrimoniul Cultural”, finantat de Banca Mondiala (pentru conservarea unor obiective de patrimoniu din tara), printre care si „Ansamblul Sculptural Brancusi” de la Targu Jiu, cu circa 3,3 milioane de dolari SUA, a ignorat constant prevederile legislatiei privind calitatea in constructii (Legea nr. 10/1995) si argumentele prezentate de specialistii abilitati din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii, care contestau solutiile tehnice propuse a fi adoptate pentru lucrarile de amenajare peisagistica a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Targu Jiu, ceea ce a condus la materializarea consecintelor negative anticipate de specialisti cu privire la calitatea lucrarilor si la cheltuirea nejustificata a circa 6 miliarde de lei pentru realizarea in conditii necorespunzatoare a pavimentelor (aleilor) din Gradina Publica Targu Jiu si din Parcul „Coloanei fara sfarsit”” s.a.m.d.
Procesul verbal, intins pe sase pagini, este semnat de dl Gheorghe-Emil Mota, prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj. Cu toata sobrietatea pe care o emana, procesul verbal sufera de grave inexactitati. Prima e ca numitul Sandu Ion a fost dirigintele de santier, nu director al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Gorj, care, intamplator, are acelasi nume. Apoi din raspunsul Ministerului Culturii si Cultelor, dat prin intermediul dlui consilier Tudorel Urian, se intelege ca in acest proces verbal s-au mai strecurat si alte vorbe notate dupa ureche, care altfel i-ar putea costa greu pe cei vizati: „Nici una dintre persoanele nominalizate – Paula Olteanu, Viorel Popescu, Victoria Milea, Ioan Botez, Ion Sandu si Aurica Somanescu – nu este in prezent angajata a MCC. Mai mult, Paula Olteanu nu a fost si nu este director al Unitatii de Management a Proiectului Patrimoniu Cultural, care functiona pe langa MCC, fara a fi insa componenta a acestuia”.
Ce prompt e totusi Parchetul Judetean de pe langa Tribunalul Gorj, am putea exclama, daca am uita cand s-a indurat sa-l bage in seama pe fostul presedinte al Consiliului Judetean Nicolae Mischie.
Ce spune Primaria
In numarul din 31 ianuarie „Curierul Primariei”, publicatie lunara, incheie astfel raportul intitulat „Problemele pavimentului amenajarii peisagistice din parcurile ce adapostesc lucrarile brancusiene”: „In ceea ce priveste pozitia Primariei municipiului Targu Jiu, este evident faptul ca tocmai acest beneficiar al lucrarilor de amenajare a parcurilor nu a fost informat la timp si exact despre comportamentul aberant al pavimentului pe vreme umeda sau pe timp de iarna, desi ar fi fost primul care avea dreptul sa o stie, si aceasta in ciuda faptului ca ISC recomanda clar consultarea beneficiarului cu privire la folosirea acestui material. In stadiul in care ne aflam Primaria a sesizat din nou Ministerul Culturii si Cultelor sa intervina de urgenta pentru remedierea situatiei, lucrarea fiind in garantie, mergand, daca va fi cazul, pana la schimbarea pavimentului, care macar de aceasta data ar trebui sa se faca avand la baza toate avizele si acordurile necesare prevazute de lege si inca unul, probabil considerat pana acum nesemnificativ de catre Ministerul Culturii si Cultelor, dar cel putin la fel de important, acordul beneficiarilor”.
L-am acostat pe dl dr. ing. Sorin Lory Buliga, semnatarul raportului Primariei si totodata sef al Centrului de Cultura si Arta „Constantin Brancusi”, pe care l-am intalnit chiar in parcul cu „Masa Tacerii” si „Poarta Sarutului” in timp ce ploua. I-am atras atentia reprezentantului Primariei ca, desi ploua de cateva zile, pavimentul se comporta excelent si ca talpile cetatenilor incaltati care trec prin parc nu sufera cu absolut nimic. A recunoscut ca asa este, de fata fiind si arh. Dumitru Florescu, cel mult barfit in Targu Jiu. Asadar, nici vorba de „comportamentul aberant al pavimentului pe vreme umeda”. Dl Buliga i-a dat dreptate dlui Florescu, exprimandu-si doar ingrijorarea ca in noiembrie, dupa ce expira garantia pavimentului, „ar fi posibil sa mai apara unele probleme”. Va sa zica, nu am fost degeaba pana la Targu Jiu.
Ce spune World Monuments Fund
Intr-un comunicat adresat pe 1 iunie a.c. dnei Mona Musca, ministrul Culturii si Cultelor, „World Monuments Fund”, institutie indeaproape implicata printr-o cofinantare in ultimii noua ani, scrie: „WMF a supervizat fiecare aspect al proiectului de amenajare peisagistica si al procesului de executie a lucrarilor si nu intelegem de ce materialul folosit pentru alei este pus sub semnul intrebarii. Acest material, numit „stones fines”, este aplicat cu un stabilizator si a fost utilizat in mod intens in parcuri si spatii publice exterioare ce inconjoara monumentele si muzeele din Statele Unite si Canada, la fel ca si in tari din Europa, cum ar fi Franta, Germania, Spania, Elvetia, Austria, Italia si Suedia – de cele mai multe ori in conditii mult mai rele decat cele de la Targu Jiu. Alegerea acestui material nu a fost una ad-hoc. Un grup de consultanti, atat locali, cat si internationali, a ales acest material pentru a respecta intentia arhitecturala a lui Brancusi. Toti membrii echipei de restaurare au fost de acord ca acest material, care este o amintire a unui drum de tara de pamant dintr-un sat, este foarte potrivit imaginii relativ naturale in care Brancusi a lasat parcurile dupa instalarea faimoaselor sale sculpturi. Corect executat, „stone fines” va furniza o suprafata neteda si confortabila, care este atat de importanta oricarei amenajari a unui parc. Consultantii nostri considera si noi agream ca utilizarea oricarei alte suprafete de pavare, cum ar fi asfaltul sau betonul, ar fi cu totul neadecvata pentru parcurile Ansamblului Monumental Brancusi si speram in mod sincer sa nu fie adoptata vreo alta decizie de inlocuire a materialului din care este executata aleea in prezent cu materiale mai putin potrivite de genul asfaltului sau betonului. Intelegem ca sunt cateva suprafete limitate unde constructorul trebuie sa execute lucrari de remediere. Lucrarea este in garantie si, din informatiile pe care le detinem, aceste probleme vor fi remediate in viitorul apropiat. In timp ce noi suntem multumiti de interesul publicului in acest proiect, presa romaneasca ii dezinformeaza in mod repetat pe cititori cu zvonuri negative in loc sa publice si sa crediteze dedicatia si generozitatea profesionistilor locali si internationali care au lucrat impreuna pentru a duce la sfarsit acest proiect. Este o mare dezamagire pentru noi ca enormul gest care a fost facut in vederea conservarii si a prezentarii unuia dintre cele mai semnificative monumente ale secolului al XX-lea marelui public a fost atat de prost receptat din cauza neintelegerilor generate de partile care, dupa parerea noastra, isi urmaresc propriile interese si/sau sunt dezinformate”. Comunicatul este semnat de insusi presedintele World Monuments Fund, Bonnie Burnham.
De fapt miza legata de Ansamblul „Calea Eroilor” de la Targu Jiu este mult mai importanta decat la prima vedere. Daca nu se stinge acest conflict aberant intre orgoliile locale, amenajarea Caii Eroilor, adica a strazii dintre cele doua parcuri, cum a gandit-o Brancusi, nu va mai fi finantata de forurile internationale e putin probabil ca statul roman, cu atat mai putin Primaria din Targu Jiu, sa mai gaseasca fonduri in viitorul apropiat. Astfel, cel mai important ansamblu de sculptura moderna in aer liber din lume va ramane, poate pentru totdeauna, doar un vis al unui geniu, de care se pare ca nu suntem vrednici.
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” a fost creat de sculptorul roman Constantin Brancusi intre anii 1935-1938, pentru a preamari memoria eroilor Gorjului care s-au jertfit in razboiul de intregire a Romaniei dintre anii 1916-1918 si a fost finantat de Liga Nationala a Femeilor Gorjene.
Romania este unica tara care adaposteste singurul ansamblu monumental de sculptura moderna din lume, cu o idee, o ordine si un substrat stabilite de autor. Constantin Brancusi este socotit de specialistii romani si straini parintele sculpturii moderne mondiale.
Scandalurile iscate in jurul restaurarii si amenajarii „Caii Eroilor” pun in pericol acordarea de noi fonduri din partea unor importante banci straine. Pana acum, amenajarea peisagistica si restaurarea sculpturilor au fost finantate de Fondul Mondial al Monumentelor, Banca Mondiala, Ministerul Culturii si Cultelor si Consiliul Local al Municipiului Targu Jiu.
