Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii spune, într-un comunicat de vineri, că audierile procurorilor Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie au fost făcute în baza unei metodologii unitar asumate de toţi membrii Secţiei, iar evaluarea Ministerului Justiţiei e o procedură neasumată normativ, potrivit Mediafax.
Mai mult, Secţia pentru procurori a CSM susţine că este „imperativ necesară” realizarea procedurii de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-o modalitate simetrică cu cea prin care se realizează numirea preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se arată într-un comunicat de presă.
Concret, propunerile pentru funcţiile de procurori şefi să fie iniţiate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
CSM arată că în 17 septembrie 2012 a fost declanşată procedura de selecţie pentru funcţiile vacante de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei a unui anunţ privind procedura menţionată, care s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de organizare şi desfăşurare a selecţiei şi Standardele de evaluare a interviului susţinut de candidaţi, publicate pe aceeaşi pagină de internet.
În ziua de 27 decembrie 2012, pe site-ul Ministerului Justiţiei a fost publicat un document intitulat „Analiza comparativă a procedurilor care au avut loc la Ministerul Justiţiei şi la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.
Referitor la conţinutul acestui document Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii face mai multe precizări.
„În scrisoarea transmisă la 21 septembrie 2012 de Secretarul General al Comisiei Europene s-a arătat, cu privire la această procedură, că „trebuie să fie credibilă şi pe deplin transparentă pentru a-i convinge pe cei mai buni posibili candidaţi să se înscrie în competiţie”. Comisia a precizat, între altele, că aceasta înseamnă ca procedura să fie publică şi să implice conducerile Ministerului Public şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, să se prevadă un timp rezonabil pentru întregul proces de selecţie şi să fie formalizată prin emiterea unui ordin minsterial”, se arată în comunicatul citat.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii aafirmă că „a realizat interviul în baza unei metodologii unitar asumate de toţi membrii Secţiei, pentru a verifica competenţele profesionale în raport şi de proiectele prezentate, precum şi de aspectele profilului candidatului propus, ţinând de abilităţile manageriale, rezistenţa la stres, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare şi celelalte criterii prevăzute în Hotărârea 161/2011 a Secţiei pentru procurori”.
În toate celelalte situaţii care vizează selecţia magistraţilor, atât pentru funcţii de execuţie, cât şi pentru funcţii de conducere, procedurile sunt formalizate în cuprinsul unor regulamente, formă juridică ce este de natură a asigura atât publicitatea procedurii, prin publicare în Monitorul Oficial al României, cât şi posibilitatea verificării în justiţie a conformităţii cu legislaţia de nivel superior, adaugă sursa citată.
Procedura interviului în faţa Secţiei pentru procurori este utilizată din anul 2006, obiectivitatea acesteia nefiind pusă la îndoială, mai punctează Sursa citată.
Interviul desfăşurat în faţa Secţiei pentru procurori a fost public, fiind totodată transmis online.
„Considerăm că evaluarea propriei proceduri de către Ministerul Justiţiei, procedură de altfel neasumată normativ, nu contrabalansează într-o manieră credibilă motivarea hotărârilor Secţiei pentru procurori care reflectă măsura în care candidaţii au satisfăcut criteriile de exigenţă pentru funcţiile pentru care au fost propuşi”, susţine CSM.
În acord cu poziţia constantă din ultimii ani a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori apreciază ca fiind imperativ necesară realizarea procedurii de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-o modalitate simetrică cu cea prin care se realizează numirea preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv propunerile pentru funcţiile anterior menţionate să fie iniţiate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit legii, propunerile de numire a procurorilor şefi este atributul exclusiv al ministrului Justiţiei.
Procedura de selecţie a procurorilor şefi – declanşată de Mona Pivncieru – a fost oarecum impusă de Comisia Europeană după ce voci au reclamat la Bruxelles tentativa politicului de a-şi impune controlul asupra Justiţiei.
Comunicatul de vineri al CSM survine informării de joi a ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, referitor la faptul că i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu propunerile pentru numirea lui Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a lui Ioan Irimie în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Deşi Secţia pentru procurori a CSM a dat avize negative celor doi procurori, însă preşedintele Traian Băsescu decide asupra propunerilor ministrului.
