O criza monarhica de proportii tine zilele acestea cu sufletul la gura Republica Ceha – regele Boleslav cel Bun pentru Totdeauna a fost detronat, insa refuza sa cedeze tronul. Boleslav cel Bun sustine ca 23 din cele 28 de orase ale regatului ii sunt inca loiale, la fel ca fortele aeriene, garda regala si divizia de tancuri Trabant. Parintele fondator al patriei l-a numit insa pe Vladimir al II-lea rege.
Nu este vorba de regele Cehiei, care, asa cum o denota si denumirea oficiala, este si a ramas republica. Confruntarea pentru tron se da in Valahia, statul fictiv din nord-estul Cehiei, care dintr-o farsa a ajuns una dintre atractiile turistice ale tarii.
Situat in vechea provincie istorica Moravia, regatul Valahia este o adevarata ciudatenie pentru turistul neavizat. La intrarea in regiunea cu 28 de localitati, afli, vrei nu vrei, ca ai pasit in regatul lui Boleslav cel Bun sau Vladimir al II-lea – depinde de afilierea politica a amfitrionului –, ca trebuie sa folosesti niste monede din aluat copt, convertibile in euro si dolar, si ca, in semn de respect pentru gazde, trebuie sa dai pe gat un tui de slivovitz.
Daca autoritatea monarhului si micile painici folosite ca moneda nu pot fi prea greu de inghitit, slivovitz este, pentru ca taria facuta din prune are nu mai putin de 110 grade alcoolice. Este bautura traditionala a locului, iar asemanarea denumirii ei cu slibovita banateana nu este o intamplare. Valahia din Moravia este o regiune reala din nord-estul Cehiei, care isi ia denumirea si multe dintre traditii de la vechii imigranti valahi, stabiliti aici intre secolele al XIV-lea si al XVII-lea.
Legaturile cu realitatea ale povestilor pe care le auzi de la localnici se cam opresc insa aici, pentru ca toti se declara subiecti ai Regatului Valahia si subliniaza ca slivovitz nu este bautura "locala", ci "nationala". Mai exact, bautura oficiala a regatului lui Boleslav cel Bun pentru Totdeauna. Sau al lui Vladimir al II-lea, depinde de predilectia pentru schimbare.
Marketing fantasmagoric
Asa-zisul "regat" a fost infiintat in anul 1997 de Tomas Harabis, un fotograf itinerant cu o imaginatie debordanta, devenit "descalecator" si ulterior ministru de Externe al Valahiei. Gustul pentru absurd si umorul neconventional al cehilor au facut ca ideea lui Harabis sa prinda radacini si, treptat, fantezia amuzanta a fostului profesor, devenit fotograf, s-a transformat intr-un brand turistic extrem de profitabil, cu venituri de sute de mii de euro pe an. De aici si confruntarea – foarte reala – pentru falsul tron. "Regatul Valahia este o parodie a identitatii cehe, pentru ca pentru cehi nimic nu este sfant. Istoria noastra si realitatea sunt marcate de depresie, invazii si ocupatii, insa fictiunea si fantezia te lasa sa faci orice si sa fii cine vrei", explica fostul profesor resorturile elaboratei, dar profitabilei sale inchipuiri.
Bush a ramas fara cetatenia valaha
Harabis, azi in varsta de 37 de ani, a gandit toate detaliile. Valahia are toate insemnele si institutiile unui stat, inclusiv jurovlasarul, moneda din aluat copt. Interesele celor circa 90.000 de cetateni ai sai sunt aparate si servite in strainatate de o retea de doua consulate, unul la Cercul Polar, altul in Togo, iar doritorii pot beneficia, contra sumei de aproximativ 5 euro, de cetatenie si pasaport valah. Documentul nu are nici o valabilitate, insa Harabis a dezvaluit cotidianului britanic "The Times" ca a reusit sa-l foloseasca cu succes la trecerea dintre SUA si Canada. Pana nu demult, cel mai puternic om din lume – presedintele american George W. Bush – a fost cetatean al Valahiei, un ceh din Texas oferindu-i un pasaport emis de "regatul" din Moravia.
In 2003, liderul de la Casa Alba a fost insa repudiat, retragandu-i-se pasaportul si cetatenia pentru ca a decis sa invadeze Irakul. In ciuda aspiratiilor pacifiste, Valahia are o armata in toata regula, cu o Garda Regala, o Flota Regala, formata din 40 de caiace din lemn, o divizie de "tancuri", in fapt o colectie de automobile Trabant. Forta aeriana este compusa din cinci avioane de mici dimensiuni Cessna, inscriptionate cu stema "tarii" – o gaina emaciata care cade din zbor.
» Traditii pastrate
Regiunea Valahia din Moravia, situata in estul tarii, la frontiera cu Slovacia, are un relief montan si, din aceasta cauza, a fost aleasa de valahii crescatori de oi care au imigrat aici si de-a lungul intregului arc carpatic intre secolole al XIV-lea si al XVII-lea. In regiune, putini se mai autodescriu drept etnici valahi. Ca si in alte parti ale Europei in care locuiesc, valahii de aici si-au pierdut limba, dialectul local vorbit in Valahia morava fiind un amestec de ceha si slovaca, in care mai subzista cativa termeni ce amintesc de limba romana. Cei mai multi – cum este "bryndza", in romana "branza" – sunt proveniti dintr-un fond lexical direct legat de activitatea de crestere a oilor, tipica pentru valahii din multe parti ale Europei Centrale si de Est. In ciuda evolutiei limbii, traditiile valahilor din Moravia amintesc frapant de cele ale romanilor sau ale valahilor din alte tari. O explicatie este absenta unei alternative sau presiuni culturale in zonele montane putin populate in care s-au stabilit.
