Tensiunea a continuat să crească în Peninsula Coreea, după al treilea test nuclear nord-coreean, în contextul provocărilor lansate de Phenian şi răspunsurilor dure ale Washingtonului şi Seulului, născând temeri cu privire la o deflagraţie pe care lumea vrea să o considere improbabilă.
De ce a apărut această intensificare a tensiunilor?
Totul începe cu testele balistic şi nuclear, efectuate primul pe 12 decembrie, celălalt pe 12 februarie. Consiliul de Securitate al ONU adoptă pe 7 martie, cu unanimitate, noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord. În zilele dinaintea acestui vot, regimul stalinist îşi multiplică avertizările, ameninţând Seulul cu ruperea armistiţiului din 1953 şi Washingtonul cu un „război termonuclear”. Ulterior, „retorica belicoasă” a Phenianului, denunţată de comunitatea internaţională, a continuat să se inflameze.
Pe fond, Phenianul vrea ca Washingtonul să îi recunoască statutul de putere nucleară şi să pună capăt „politicii de ostilitate” împotriva sa, rezumă Scott Snyder, un analist din cadrul Council on Foreign Relations.
Manevrele americano-sud-coreene au alimentat criza?
Exerciţiul anual Foal Eagle, care se desfăşoară de la începutul lui martie şi până la 30 aprilie şi la care iau parte forţele americane şi sud-coreene, a contribuit în mod întâmplător la alimentarea tensiunilor.
O componentă a acestor manevre irită în mod expres Phenianul, deoarece simulează debarcarea unor importante forţe americane în peninsula coreeană, în caz de conflict.
Încă de pe 8 martie, un bombardier american de tip B-52, capabil să transporte o încărcătură nucleară, a survolat Coreea de Sud, în cadrul acestui exerciţiu. Phenianul a promis imediat o „ripostă militară viguroasă”, în cazul unei noi survolări. Washingtonul nu vrea să se plieze şi nu ratează ocazia să anunţe că, între timp, au avut loc şi alte survolări cu avioane de tip B-52, dar mai ales cu bombardiere „invizibile” de tip B-2, un lucru perceput ca un avertisment ferm.
În paralel, pe măsură ce tensiunea creşte, în special după ameninţările proferate de nord-coreeni la sfârşitul lui martie cu lovirea Statelor Unite şi insulelor Guam şi Hawaii, Washingtonul a răspuns mobilizând un număr simbolic de avioane de vânătoare de tip F-22, o baterie antirachetă în Guam şi două distrugătoare antirachetă în Pacificul de Vest. Fiecare dintre aceste operaţiuni a fost anunţată în mod public potrivit Mediafax.
„Acesta nu este un regim pe care să îl influenţezi doar prin vorbe dure”, declara un oficial american sub protecţia anonimatului.
