Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat că va reflecta zilele următoare dacă va face propunerile de numiri în funcţii de conducere la DNA înainta raportului de ţară, întrucât în cazul unei reacţii negative la nivel prezidenţial s-ar induce ideea unui nou conflict, potrivit Mediafax.
Ministrul Titus Corlăţean a spus că au fost prelungite prin delegare, pe un termen determinat, mandatele adjuncţilor şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), procurorii Laura Oprean şi Carmen Gâlcă.
„Mandatele respective (ale adjuncţilor şefului DNA, n.r.) au expirat în mod obiectiv şi exista teoretic această posibilitate a prelungirii prin delegare a mandatelor pe un termen determinat. Ministrul Justiţiei, care nu a fost informat oficial, formal, în legătură cu trecerea la prelungirea delegaţiilor, deşi dintr-un anumit punct de vedere putea să fie predictibilă această chestiune, poate face şi mâine, şi peste o săptămână propuneri, poate să facă propuneri care după dezbaterea şi avizul CSM sunt supuse confirmării sau infirmării de către preşedinte, care poate adopta decizii în dublu sens”, a explicat Corlăţean.
El a precizat că este, ca ministru al Justiţiei, responsabil, dar în acelaşi timp trebuie să se uite „la întreaga fotografie”, pentru că „suntem cu două săptămâni înaintea unui raport important privind justiţia în România”.
„O eventuală propunere astăzi sau mâine într-un context politic extrem de frământat, de agitat, care propunere eventual ar introduce un element de reacţie negativă la nivel prezidenţial şi practic ar induce ideea unui nou conflict suplimentar, cred că o astfel de contradicţie ar genera mai mult efecte nefavorabile şi ar putea avea influenţă asupra raportului din iulie. Mai mult decât atât, acel raport se leagă foarte mult de o decizie pe care România o aşteptă de mai bine de un an – aderarea la spaţiul Schengen. Astfel încât, fără să spun că nu voi face propuneri, voi face, şi le voi face pe baza respectării criteriilor pe care le-am evocat, profesionalism, independenţă, integritate”, a explicat Corlăţean.
Ministrul Justiţiei a precizat că interesul este însă să nu se intre „într-un război suplimentar” înaintea Raportului de ţară, înaintea deciziei importante care se va lua.
Corlăţean a spus că încearcă să vadă dacă poate aştepta „o perioadă de oarecare calmare a jocului politic, dacă va fi posibil”.
„Dacă nu va fi posibil, voi face această propunere. Dacă intrăm într-un blocaj politic suplimentar, dacă intrăm într-o contradicţie suplimentară, ţara va pierde. Acesta este motivul pentru care eu ieri (sâmbătă, n.r.) nu am făcut încă aceste propuneri. Acesta este motivul pentru care aştept totuşi şi voi reflecta în zilele următoarea dacă voi face aceste propuneri înainte de Raportul de ţară sau după. Eu ca ministru al Justiţiei sunt bligat să ţin cont de interesul societăţii româneşti, de interesul României, dar şi de interesul, în egală măsură, ca cei care vor conduce aceste instituţii importante – DNA, Parchetul General – să corespundă unor aşteptări uriaşe ale cetăţenilor legate de independenţă, integritate şi imparţialitate în ceea ce fac”, a mai spus Corlăţean.
El a adăugat că vrea să reflecteze foarte serios şi să cântărească bine, „pentru că interesul României este mult mai larg decât bătălia politică, la care din păcate asistăm în clipa de faţă, o bătălie fără limită, în care nu se mai respectă niciun fel de reguli.
Ministrul Justiţiei a mai spus că Raportul pe justiţie va avea o influenţă decisivă asupra poziţiei unui stat membru în UE care a blocat până acum aderarea României la spaţiul Schengen.
„Este o decizie la care s-a muncit şi muncim şi noi, noul Guvern, foarte mult. Asta este explicaţia pentru care contextul este extrem de complicat, extrem de delicat şi în care ca ministru al Justiţiei încerc să gestionez cu înţelepciune nişte interese superioare ale României şi în care încerc să evit să introducem justiţia în bătălia politică, chiar dacă alţii au interesul – şi o spun – au interesul să introducă justiţia în bătălia politică şi se întâmplă în clipa de faţă”, a mai spus Corlăţean.
El a precizat că, în calitate de ministru, are datoria să evite să introducă actul de justiţie în această bătălie.
„Mâine pot să fac aceste propuneri, şi vă asigur că atunci când voi face propuneri sunt oameni profesionişti, integri şi oameni care îşi asumă actul de independenţă. Vreau însă să evităm o nouă bătălie politică pe un subiect în care există foarte multe interese şi în ţară şi în străinătate”, a mai spus Corlăţean.
Mandatele procurorilor Laura Oprean şi Carmen Gâlcă, adjuncţii şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar şi cel al procurorului şef Doru Ţuluş au expirat în 29 iunie.
Conform articolului 57, alineatele 7 şi 8 din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, „în interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni”.
„Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni”, mai prevede legea.
Potrivit legii, ministrul Justiţiei nu are atribuţii să delege în funcţii magistraţii.
Totodată, delegarea pentru şase luni a lui Daniel Morar expiră în 26 august.