Schimbarea a fost determinată la Galaţi de orientarea producției către nave militare, nave speciale, pentru diverse operațiuni, de la instalarea cablurilor electrice submarine sau întreținerea parcurilor eoliene din Marea Nordului la un spărgător de gheață pentru Antarctica.
În primele trei luni din 2017, şantierul naval „Damen” Galați a lansate 10 nave, un record care nu ar fi fost anticipat în 2011, când toate șantierele navale din România se confruntau cu o criză economică fără precedent și fuseseră concediați 8.500 de navaliști, situaţia fiind la fel de gravă în toată Europa. Cauza comună a acestei crize era concurența șantierelor din Asia, care beneficiau de un cost mai mic al tablei navale.
La șantierul naval din Galați, relansarea producției a fost determinată de trecerea producției de la nave de trans-port de mărfuri la nave specializate, cu grad crescut de complexitate tehnică, adică nave militare, nave speciale, pentru diverse operațiuni pe mare, de la instalarea cablurilor electrice submarine la întreținerea parcurilor eoliene din Marea Nordului. La Galați se mai construiesc și iahturi foarte moderne, prețul unei astfel de ambarcaţiuni fiind, în general, de un milion de euro pentru un metru liniar din lungimea sa, iar prețul final depinde de dotările speciale ale iahtului.
„Nava-amiral“ a flotei de pescuit a Germaniei, tot la Galați
Reprezentanții Damen Galați au semnat, zilele trecute, la Hamburg, cu ministrul Agriculturii și Alimentației din Germania, contractul pentru construirea navei pentru cercetări piscicole „Walther Herwig”, care va fi nava-amiral a flotei de pescuit oceanic a Germaniei. Nava cu o lungime de 85 m și o lățime de 17 m va fi cea mai mare din flota de pescuit a Germaniei.
La „Damen” Galați va fi construit și un spărgător de gheață pentru Australia, proiectul având o valoare totală de aproape 2 miliarde de dolari australieni. Nava cu capacitatea de 23.400 tone va avea o lungime de 156 metri. Contractul anunțat pe 29 octombrie 2015 de premierul australian Malcolm Turnbull, a fost semnat de Julie Bishop ministrul Afacerilor Externe, Greg Hunt, ministrul Mediu-lui, Malcolm Thompson, secretar de stat, și Mark Irvin, directorul companiei britanice SERCO, principalul contractor.
Un alt capitol important este cel al navelor militare construite la Galați, inclusiv pentru Marina Regală Olandeză. Fostul ambasador al Olandei la București, Matthijs van Bonzel, declara că „jumătate din navele noi de luptă ale Olandei sunt construite în România, la Galaţi”. Printre acestea se află „Groningen”, care face parte dintr-un proiect de 487 de milioane de euro al Marinei Regale de construire a patru vase militare. „Groningen” are un deplasament de 3.750 de tone și e dotată cu mai multe tunuri super-rapide „Oto Melara”, cu calibrul de 76 de milimetri, care execută 120 de focuri pe minut și pot atinge ținte aflate la o dis-tanță de 16 km.
Tot la Galați a fost construită și nava „HNLMS Karel Doorman”, cu un deplasament de 28.000 tone, destinată Marinei Regale olandeze, o navă în a cărei structură se află un heliport cu două posturi de aterizare la bord şi un hangar pentru şase elicoptere şi rampe de urcare la bord a amfibiilor şi un spital cu 20 de săli de operaţii şi tratament. Nava e dotată cu două sisteme antirachetă. În -dotările navei se află şi un punct de comandă pentru coordonarea acţiunilor tactice ale altor nave, ceea ce îi conferă rolul de -„navă-amiral” a Marinei -Regale olandeze.
CORVETE. Se aşteaptă o decizie
Cu prilejul lansării de vineri, conducerea șantierului a trebuit să ofere un punct de vedere în ceea ce privește controversele legate de construirea la Galați a patru corvete pentru marina românească. -„Şantierul naval construieşte nave militare din 2004, deci suntem de destul de mult timp pe -piaţă, însă decizia de construcţie a corvetelor nu ne aparţine, de aceea aşteptăm să vedem ce se întâmplă. Totuşi, suntem pregătiţi pentru orice provocare am avea. Avem capabilitatea să construim nave militare, dar discuţiile de până acum nu vizează în mod esenţial Damen Galați, deocamdată proiectul nu este în stadiul unei execuţii şi planificări, deci nu ne putem pronunţa”, a declarat Florin Spătaru, director pentru resurse umane.
