Manevrele lui Dan Drosu Saguna arunca o lumina nefasta asupra credibilitatii Curtii de Conturi, institutie care controleaza modul de utilizare a fondurilor europene. Consecintele sunt dezastruoase.
Se pune intrebarea cand a fost serioasa aceasta institutie: atunci cand a inaintat la Parchet, sub semnatura presedintelui Saguna, procesul-verbal de control la Eximbank sau atunci cand acelasi Saguna a trimis pe sest adresa in care "recunostea” ca trimiterea dosarului la Parchet a fost o eroare?
Mai grav decat atat, Curtea de Conturi a trimis catre Eximbank adresa din data de 29 noiembrie 2005, prin care solicita Eximbank sa ia masuri de recuperare a prejudiciului. Ca urmare a "recunoasterii” presedintelui in scrisoarea trimisa DNA si Marianei Diaconescu, Eximbank intreaba daca mai este valabila dispozitia privind recuperarea prejudiciilor. Practic, ca urmare a acestui joc duplicitar, reiese ca institutiile controlate nu mai sunt obligate sa ia in considerare recomandarile pe care le face Curtea de Conturi.
Aprecierea lui Saguna ca fost o "eroare” trimiterea la Parchet a procesului-verbal de control se bazeaza pe articolul 64 din normele de control financiar ulterior care spun ca incadrarea penala se face de catre procurorul general financiar al Curtii de Conturi. Saguna "omite” ca institutia procurorului financiar a fost desfiintata prin lege. Prin urmare, controlorii financiari sunt obligati sa respecte prevederile legii pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si sa reclame Parchetului orice indicii privind fapte penale. A nu comite o "eroare” in sensul reclamat de Saguna inseamna a comite o infractiune pedepsita cu inchisoarea de la 6 luni la 7 ani.