Componentele de arme descoperite în septembrie 2008 pe Aeroportul Otopeni, ce urmau să ajungă în Iran, ar fi aparţinut unei grupări de traficanţi de arme şi spioni, al cărei lider ar fi un influent om de afaceri italian, implicat în politică şi în producţia de arme, scrie The Public Record, citat de Mediafax.
The Public Record, care citează ProPublica, arată, într-un articol publicat săptămâna trecută, că italianul Alessandro Bon (43 de ani) – „om de afaceri cu legături în lumea politică şi fost reprezentat de vânzări pentru Beretta, producătorul italian de arme” – a fost, în spatele faţadei de afacerist, liderul unui grup infracţional organizat de traficanţi de arme italieni şi spioni iranieni, care se ocupa cu vânzarea ilegală de armament, muniţie, elicoptere şi componente de arme către Iran.
ProPublica îşi bazează afirmaţiile pe rechizitoriul procurorilor italieni, care arată că activitatea reţelei a ieşit la iveală în urma unei erori făcute de membrii acesteia. Astfel, unele lunete vândute Iranului au fost identificate de către trupele NATO din Afganistan, ca fiind utilizate de militanţii talibani.
„Vrei să ştii unde au găsit două lunete, asta rămânând între mine şi tine? În Afganistan … au tras cu ele în soldaţi germani, iar numerele de înregistrare ale armelor au fost identificate … acum, poliţia germană investighează, pentru că (armele, n.r.) erau în mâinile talibanilor. Mă întreb ce naiba căutau în Afganistan”, arată o interceptare telefonică între Bon şi un asociat de-al său, inclusă în rechizitoriul procurorilor.
Primele indicii folositoare în anchetă au venit de la autorităţile române, arată ProPublica, când în septembrie 2008 vameşii români au găsit, pe Aeroportul Otopeni, 200 de lunete de producţie germană, unele militare şi 500 de suporţi de prindere. Valoarea obiectelor confiscate era de aproximativ 250.000 de euro, anunţau poliţiştii români de frontieră în martie 2010.
Astfel, Alessandro Bon şi un asociat ar fi trimis armele în România, „pentru o companie de faţadă”, pentru a masca destinaţia finală: Iran. Anchetatorii italieni au descoperit şi un e-mail trimis de Bon către intermediarul român, care scria: „Vei găsi ataşată o notă către destinatarul din Teheran. Nota trebuie să fie separată de încărcătură!”.
În urma acestor evenimente, Garda Financiară italiană a început interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Bon şi ale asociaţilor săi, având sprijinul serviciilor secrete italiene şi ale poliţiilor din alte state. Câteva săptămâni mai târziu, agenţii italieni au ajuns la concluzia că reţeaua condusă de Bon are afaceri de sume fabuloase, de ordinul miliardelor de dolari, cu spionii iranieni.
Anchetatorii au arătat că sancţiunile impuse de SUA pentru vânzările ilegale de arme către Iran nu au oprit afacerile, pentru că ţările europene au legături comerciale tradiţionale cu Iranul şi nu au de gând să dea înapoi, mai ales în contextul actualei crize economice.
Afacerile cu arme din Milano au rămas nedetectate timp de cel puţin trei ani, mai arată ProPublica, acestea incluzând vânzări de lunete, diverse tipuri de muniţie, explozivi pe bază de substanţe chimice, elicoptere, paraşute, căşti şi echipamente de scafandri.
Suspecţii italieni aveau experienţă privind piaţa de armament din Orientul Mijlociu şi legături în lumea politică, astfel că nu aveau niciun motiv să nu continue afacerile ilegale, mai spun procurorii în rechizitoriu.
În contextul interceptării convorbirilor dintre Bon şi apropiaţii săi, inspectorii Gărzii Financiare italiene l-au identificat pe cetăţeanul iranian Bakhtiyari Homayoun (46 de ani), suspectat de spionaj, drept principalul cumpărător de arme.
Homayoun deţinea o companie în Teheran care se ocupa cu aprovizionări pentru guvernul iranian.
În august 2008, acesta l-a constrâns pe Bon să dea drumul transportului de componente de arme către Bucureşti, pentru că „mai marii” din Iran făceau presiuni asupra lui pentru a aduce armele.
„(Ordinul, n.r.) vine de la un minister, nu pot face nimic. Ştii că ministrul se schimbă săptămâna viitoare. Totul se va schimba în următoarele săptămâni, aşa că ei vor să încheie totul înainte de a-şi elibera posturile”, îi spunea Homayoun lui Bon, în august 2008.
Armele traficate de Homayoun nu erau, potrivit serviciilor secrete, destinate neapărat armatei iraniene. El aproviziona, mai ales, insurgenţii irakieni, precum şi grupările Hezbollah şi Hamas. Anchetatorii americani susţin, de asemenea, că acesta aprovizionează şi militanţii talibani.
Garda Financiară italiană verifică, în prezent, modul în care armele vândute de Bon au ajuns la militanţii talibani din Afganistan. Totodată, inspectorii au informaţii conform cărora unele lunete vândute de Homayoun către insurgenţii irakieni au costat în jur de 2.600 de dolari bucata. Potrivit anchetatorilor, trupele britanice au descoperit acelaşi tip de arme în ascunzătorile militanţilor irakieni din Basra, în perioada 2006 – 2007.
Totodată, interceptările confirmă şi legăturile lui Bon cu lumea politică italiană. Într-o convorbire cu Homayoun, Bon se plânge că un asociat de-al său pune în pericol legăturile reţelei cu un important procuror politic.
„O dată la şase luni, el (procurorul, n.r.) trebuie să plătească un politician din Italia, iar el (asociatul, n.r.) nu i-a dat banii încă. Am nevoie de sprijinul acestui politician, aşa că trimite-mi mie banii şi, din ei, voi pune deoparte pentru politician”, îi spunea Bon partenerului său de afaceri iranian.
Politicianul a fost identificat drept Pier Gianni Prosperini (64 de ani), un puternic om policit în regiunea Lombardia. El este suspectat de legături şi cu gruparea Eritreea, care sprijină extremiştii islamici.
La câteva săptămâni după ce au ieşit la iveală legăturile cu Prosperini, anchetatorii au descoperit şi legătura cu un alt spion iranian, Hamid Masoumi, un corespondent TV care locuieşte de 17 ani în Italia.
Interceptările au arătat că acesta era, de fapt, „un ofiţer de rang înalt al serviciilor secrete iraniene”.
Potrivit rezultatelor anchetei, Masoumi ar fi co-finanţat deschiderea firmei de faţadă din România.
„De ce este Masoumi, un jurnalist TV, implicat în afaceri de faţadă în România? Cum explică guvernul iranian acest lucru?”, spunea unul din liderii echipei de anchetatori.
Anchetatorii au obţinut un nesperat ajutor în investigaţii chiar de la Bon, care i-a povestit mamei sale, la telefon, despre transportul către Bucureşti, la o lună după ce acesta fusese oprit pe Aeroportul Otopeni.
Gruparea a primit, însă, cea mai grea lovitură când Prosperini a fost arestat pentru corupţie, într-un alt dosar privind contracte guvernamentale. El este, încă, cercetat şi pentru legături în traficul de armament.
Atât suspecţii italieni, cât şi cei iranieni, au devenit din ce în ce mai tensionaţi, începând să aibă dese conflicte între ei.
Două luni mai târziu, la începutul lunii martie, şapte dintre suspecţi au fost arestaţi. Italienii au negat orice implicare în afacerile ilegale, iar ministrul iranian pentru Afaceri Externe a respins acuzaţiile împotriva celor patru iranieni închişi.
Persoanele arestate în martie sunt Alessandro Bon, proprietarul companiei Antares SRL, Arnaldo La Scala, proprietarul companiei Antares, Danila Maffei, concubina lui Bon şi proprietară a firmei Stucco Venice, avocatul torinez Raffaele Patriarca Rossi, Gugliemo Savi, proprietarul companiei Sirio SRL, şi doi cetăţeni iranieni, ofiţeri ai serviciilor secrete – Nejad Hamid Masoumi şi Ali Damirchiloo. Sunt daţi în urmărire alţi doi cetăţeni iranieni – Bakhtiyari Homayoun şi Amir Reza Hakimi.
Gugliemo Savi este cel care a expediat coletul cu cele 200 de componente de arme către Bucureşti. El deţine, în România, compania Dinamics SRL, care se ocupă de comunicare şi relaţii publice, având activităţi şi în agricultură.
Ancheta din România a fost coordonată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Cel care a coordonat ancheta din Italia este procurorul antiterorism Armando Spataro.
Ancheta privind exportul ilegal al unor echipamente militare către Iran a început în septembrie 2008, când pe Aeroportul Otopeni poliţiştii de frontieră şi agenţii vamali au descoperit 200 de lunete şi suporturi de prindere în coletul unui italian, Guglielmo Savi, arestat în 3 martie 2010, în Italia.
În septembrie 2008 autorităţile de control au descoperit, la Aerogara Mărfuri a Aeroportului Otopeni, un colet suspect expediat de cetăţeanul italian Guglielmo Savi, proprietar al unei firme în România, arestat în Italia pentru export ilegal de armament spre Iran.
Compania Dinamics, deţinută de Savi, s-ar fi ocupat de comunicare şi relaţii publice, având activităţi şi în agricultură, a precizat Bădilă.
Poliţiştii de frontieră şi agenţii vamali au considerat că pachetul expediat de italian era suspect, astfel că l-au verificat şi au constatat că în acesta se aflau 200 de lunete, unele militare, şi 500 de suporturi de prindere, de producţie germană. Valoarea totală a echipamentelor era de aproximativ 250.000 de euro.
Anchetatorii români au informat, la acel moment, ofiţerul de legătură italian şi i-au oferit toate datele necesare în ancheta poliţiştilor italieni.
Potrivit anchetatorilor, reţeaua a reuşit să transporte echipamente militare din Italia spre Iran, inclusiv prin intermediul unor persoane de legătură din ţări terţe. Existau planuri pentru exportul în Iran a unor proiectile-trasor, a unor substanţe explozive de fabricaţie est-europeană, a unui amestec pirotehnic puternic inflamabil şi a unor dispozitive termochimice. Graţie colaborării cu autorităţile din Marea Britanie, Elveţia şi România, Italia a reuşit să întrerupă furnizarea către Iran a aproximativ 1.000 de sisteme optice de mare precizie, fabricate în Germania, şi a 120 de măşti respiratorii pentru scafandri.
În cursul operaţiunii au fost găsite arme în Marea Britanie, România şi Elveţia.
