Procurorii DIICOT au retinut pentru 24 de ore noua persoane, cercetate pentru constituirea unui grup de crima organizata in vederea savarsirii de infractiuni, inselaciune, fals de moneda sau alte valori si spalare de bani.
Dupa sapte luni de monitorizare, din materialul probator al procurorilor a rezultat ca in cursul anului 2004 inculpatii Krunislav Jovanovici, Sauer Dumitru, Romanescu Viorel si Rotaru Mihai au introdus in Romania 178.000 file bilete de ordin emise de o banca din Los Angeles, banca declarata in faliment inca din 1996.
Biletele au fost depozitate intr-o caseta de valori inchiriata la o unitate bancara din Bucuresti. „Depozitarea biletelor la ordin a fost facuta in vederea folosirii acestora pentru obtinerea unor imprumuturi bancare prin incheierea unui contract de inchiriere a casetei de valori, in activitatea infractionala fiind cooptati si inculpatii Bojneag Buran, Badescu Gheorghe, Paraschiv Ion, Gorgonetu Liviu si Polexe Elena, persoane care au avut si rolul de a depozita si transporta instrumentele financiare false”, se arata intr-un comunicat al Parchetului General.
„Lucratura” sarbului
Cetateanul sarb Krunislav Jovanovici a obtinut, in lunile februarie si martie 2005, adeverinte de la banca din Bucuresti prin care se atesta depunerea unui numar de 20 de mii bilete la ordin in valoare de 40 milioane de dolari, cu scopul declarat de a dovedi ca are bonitate bancara in relatiile cu alte persoane fizice sau juridice. Cu acordul tacit si nelegal al unor functionari bancari, inculpatul a obtinut mai multe asemenea adeverinte, pe care le-a folosit pentru a insela mai multe persoane.
Sarbul a mai infiintat pe teritoriul Romaniei sapte societati comerciale, cu sedii sociale fictive, aceste firme fiind folosite pentru introducerea in circuitul comercial a unor instrumente financiare false. Conform anchetatorilor, cetateanul sarb a folosit aproximativ 30.000 de bilete la ordin false, pe care le-a plasat, prin intermediul complicilor Sauer Dumitru, Romanescu Viorel si Rotaru Mihai, in cazinouri din Elvetia, Germania si Austria.
Mandate pentru cei noua inculpati
Ca urmare a unor perchezitii efectuate la domiciliul celor noua suspecti, au fost descoperite bilete la ordin, falsificate, in valoare de 50 milioane dolari. Procurorii DIICOT au soliciat instantei emiterea unor mandate de arestare preventiva pentru 29 de zile pe numele celor noua inculpati. Prejudiciul creat mai multor banci romanesti este estimat la peste 300 milioane de dolari. De precizat ca Liviu Gorgonetu a fost ofiter al SRI, iar Rotaru Mihai, fost subofiter de politie.
La inchiderea editiei, instanta Tribunalului Bucuresti urma sa judece propunerea procurorilor de retinere a celor noua inculpati.
Fenomen infractional in premiera absoluta
Cazul a fost prezentat in premiera de cotidianul „Romania libera” inca de acum doi ani, cand organele de ancheta timisorene au anuntat demararea unor ample verificari vizavi de aceasta escrocherie cu totul iesita din comun.
Trei persoane, doi cetateni sarbi si un roman, erau suspectate de a fi aruncat pe piata din tara noastra sute de mii de bilete la ordin internationale false, in valoare de aproape 400 de milioane de dolari, emise de o banca americana inexistenta.
Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Timis a trimis anul trecut dosarul la Parchet, dupa ce cauza a fost disjunsa fata de alte cateva persoane ramase neidentificate pana la acea data, declara comisarul-sef Serban Pittner, purtatorul de cuvant al Politiei judetene.
Reteta de imbogatire – o capcana
Investigatiile au avut ca punct de pornire o sesizare depusa la politie de un om de afaceri timisorean. Acesta a reclamat ca a fost tras pe sfoara de trei asa-zisi parteneri de afaceri. Este vorba despre cetatenii sarbi Iovanovic Krunislav si Petrovici Stamenko, precum si de romanul Viorel Romanescu. S-a stabilit ca reclamantul l-a cunoscut pe Krunislav in cursul anului 2003, prin intermediul unor reprezentanti ai unei cooperative de credit. Sarbul s-a aratat dispus sa intocmeasca un plan de afaceri pentru firma patronului banatean, pentru a-l ajuta pe acesta sa obtina finantari importante de la banci externe. Scenariul prezentat parea o adevarata reteta de imbogatire, si poate chiar asa ar fi fost, cu conditia ca instrumentele de plata internationale puse „la bataie” sa fi fost reale si nu false toate. Pentru a-i castiga timisoreanului increderea, Krunoslav i-a prezentat acestuia un act autentificat la notar, din care reiesea ca este membru al cooperativei respective, lucru care insa nu era mentionat si la Registrul Comertului. Totodata, el i-a mai aratat un act aditional al unei firme din Pitesti, potrivit caruia acesta ar fi detinut o suta de parti sociale la acea societate. Vrajit de mirajul unui castig imens, banateanul a intrat in joc, fara sa stie ca, in realitate, intreaga afacere se baza pe punerea in circulatie, prin intermediul unei firme „curate”, a unor documente si instrumente financiare false sau iesite din uz. Potrivit intelegerii, Krunislav se obliga sa obtina de la banci din strainatate scrisori de garantie bancara valabile, necesare atat pentru finantarea unor operatiuni de leasing, cat si pentru efectuarea unor importuri masive.
Afacerea cu grau
La inceputul lunii septembrie 2003, Krunislav si patronul banatean au luat legatura cu reprezentantul unei banci din Timisoara, pentru a asigura o garantie financiara pentru un import de grau din Canada, in valoare de 60 milioane de dolari. Operatiunea urma sa se deruleze prin firma timisoreana, motiv pentru care patronul acesteia a facut mai multe verificari pentru a se convinge ca totul e in regula, in conditiile in care, intre timp, partenerul sau a depus o scrisoare de garantie bancara, in valoare de 25 de milioane de dolari, in favoarea unui alt partener de-al sau, cetateanul sarb Petrovici Stamenko. In urma verificarii acestui document la sucursala din Romania a bancii emitente, patronul timisorean a aflat cu stupoare ca scrisoarea este falsa. Investigatiile ulterioare aveau sa scoata la lumina si faptul ca acelasi Krunislav, de data aceasta impreuna cu Viorel Romanescu, patronul firmei din Pitesti unde sarbul se lauda ca ar detine 100 de parti sociale, au incercat sa puna in circulatie si alte documente financiare false, fara acoperire. In total, s-au descoperit 185.000 de bilete la ordin internationale, a cate 2.000 de dolari fiecare, in valoare totala de 370 milioane dolari, emise de Pacific National Bank din California din SUA. In realitate, nici unul dintre aceste instrumente de plata nu avea acoperire, deci nu puteau fi puse in circulatie, pentru simplul motiv ca banca emitenta (californiana) falimentase inca din 1996! Anchetatorii spun ca aceste bilete, fara nici o valoare, au fost depuse in seiful cooperativei de credit din Timisoara si reprezentau o asa-zisa garantie pentru transferuri bancare din strainatate sau importuri.
Diamant de 65 de milioane de euro
Tavalugul verificarilor avea sa scoata la lumina si alte surprize incredibile. Tot drept garantie, Krunislav a mai depus la documentatia de finantare o dovada ca s-ar afla in posesia unui diamant rar, de 265 de carate, evaluat la aproximativ 65 de milioane de euro, pentru care detinea un certificat de garantie emis de un renumit bijutier din Israel. Interesant este ca, la data demararii primelor cercetari, dupa verificari, politistii au confirmat existenta bijutierului. Cat priveste provenienta instrumentelor de plata false, anchetatorii detin date potrivit carora Krunislav le procura din strainatate, impreuna cu Petrovic. Interesant este insa ca acesta din urma nu a „calcat” niciodata in Romania, motiv pentru care sunt sanse ca el sa fie scos de sub urmarirea penala. Cel putin in Romania. Cat priveste activitatea lui Romanescu, anchetatorii au declarat ca acesta s-ar fi ocupat exclusiv de plasarea biletelor la ordin. Pe de alta parte, exista suspiciuni ca astfel de instrumente de plata internationale false au fost „aruncate” pe piata in mai multe orase din tara. Ar mai trebui spus ca la ancheta declansata a colaborat inclusiv FBI-ul. Nu in ultimul rand, trebuie remarcat ca patronul timisorean care a sesizat politia, in loc sa obtina un castig consistent, s-a ales in final cu o paguba considerabila, de peste 1,2 miliarde de lei vechi, bani pe care i-a cheltuit pe telefoane, faxuri si alt tip de corespondenta.
