Comisia Europeana (CE) isi publica astazi raportul anual in legatura cu reformele in justitia romana si, intr-un raport separat, in cea bulgara. Un raport interimar relativ critic fusese facut public in luna februarie, insa concluziile finale au fost lasate pentru prezentul raport. In acesta, CE lauda Guvernul Romaniei pentru felul in care cauta sa aplice reformele in justitia romana si sa puna capat coruptiei, insa critica partidele si Parlamentul pentru necooperarea lor cu Executivul. Comisia critica in mod explicit lupta permanenta dintre partidele politice din Romania, lupta care "ii poate face pe toti cei implicati sa uite obiectivul principal, care e consolidarea statului de drept".
Raportul, in varianta consultata de ziarul nostru, precizeaza ca monitorizarea Romaniei si Bulgariei va continua cel putin pana in vara anului 2010, intrucat, spune documentul, Comisia nu doreste sa suprime verificarea si controlul justitiei romane pe bucati, in acele domenii in care monitorizarea se practica inca, ci prefera sa ridice controlul deodata si in intregime, atunci cand Romania va da deplina satisfactie cererilor si asteptarii Comisiei. Comisia considera, pe de alta parte, ca nu exista motive de a invoca asa-numitele "clauze de salvgardare", ceea ce ar fi putut duce la nerecunoasterea deciziilor justitiei romane in celelalte tari ale UE.
Raportul constata ca "Guvernul roman, sprijinindu-se pe o alianta cu procuratura si cu justitia, a reactionat in mod efectiv in urma ingrijorarilor formulate de catre Comisie in raportul interimar din 12 februarie 2009". Comisia recunoaste ca au fost luate o serie de masuri practice si legale, dand astfel un nou impuls continuarii procesului reformelor. Raportul afirma insa ca e nevoie de mai multe schimbari pentru ca cetatenii Romaniei sa vada efectele practice ale reformelor. Raportul critica atitudinea partidelor politice si pe cea a Parlamentului, "care pare in continuare sa ezite si care nu ia intotdeauna decizii consistente pentru a sprijini eforturile Executivului". Comisia recomanda modificarea Legii asupra functionarii Curtii Constitutionale, astfel incat sa poata fi abolita suspendarea automata a proceselor atunci cand acuzatul invoca exceptia de neconstitutionalitate. "Aceasta situatie", constata Comisia, "duce la amanari inacceptabile".
Comisia analizeaza atitudinea Parlamentului roman in cazurile de inalta coruptie implicand fosti ministri si constata ca, de la raportul din februarie incoace, Parlamentul a aprobat inceperea anchetei in patru cazuri, dar ca in alte doua cazuri a refuzat sa o faca, aluzie directa la cazul Adrian Nastase. O asemenea atitudine a Parlamentului "in fata eforturilor autoritatilor de a duce mai departe lupta impotriva inaltei coruptii nu poate avea decat un efect negativ asupra intregului sistem". Raportul are, in schimb, vorbe de lauda fata de Directia Nationala Antifrauda (DNA), precum si pentru activitatea si rezultatele Agentiei Nationale pentru Integritate (ANI). In cazul acesteia din urma insa, raportul considera ca "o evaluare completa a impactului real al activitatii ANI nu va fi posibila decat atunci cand vor fi rezolvate primele cazuri implicand averi nejustificate sau conflicte de interes care inca asteapta verdictul diferitelor institutii judiciare sau disciplinare".
Progresul in toate aceste domenii, spune raportul, va contribui in mod pozitiv la intrarea Romaniei in zona Schengen.
Desi contine critici, raportul despre Romania poate fi considerat, in mare, pozitiv, in comparatie cu cel despre Bulgaria. Cu toate acestea, si Bulgariei i se recunosc, pentru prima data, anumite progrese in combaterea coruptiei. Se constata un progres in lupta Bulgariei impotriva coruptiei, ceea ce, cum a subliniat cu umor un diplomat european, echivaleaza cu un elogiu adus precedentului guvern socialist, viitorul guvern de centru-dreapta nefacand acum decat sa recolteze efectele pozitive.
